Comments on: Ce te schimba, omule?

By: Real Life

Real Life — Tue, 09 Sep 2008 15:26:47 +0000

Ma regasesc in randurile de mai sus si inteleg framantarile tale privind calitatea de OM a unora. Si eu am trecut prin asta nu cu mult timp in urma. M-am angajat la 18 ani ca muncitor necalificat cu jumatate de norma (cu toate ca aveam liceul de Info). Asa ca stiu cum e sa pleci de jos de tot. Acuma sunt in acelasi loc de munca, studii superioare, birou, contracte, semnatura, responsabilitati, dar nu am incetat niciodata sa respect oamenii din jurul meu. Am vazut insa multi in jurul meu care inainte ma tratau cu dispret si acuma imi zimbesc complice doar pentru functia pe care acum o am si inainte nu. In general eu plec de la premiza ca oamenii sunt buni si le acord credit 100% (noroc ca nu lucrez la banca), cu timpul din pacate cei mai multi isi arata singuri “valoarea” si in cele din urma coboara singuri la nivelul care li se potriveste. Important nu e ce fac ceilalti, important e ce si cum faci tu. Numai asta iti poate aduce seara zambetul pe buze si un somn linistit. Ceilalti… nu iti fa griji, fiecare are karma lui pe care si-o va trai mai devreme sau mai tarziu.
Scuze ca am scris asa mult

By: nebuloasa

nebuloasa — Tue, 09 Sep 2008 14:05:15 +0000

Lasa mai, ca trecem noi si de uscaturi 😉

By: Claudia

Claudia — Tue, 09 Sep 2008 13:56:36 +0000

Eu nu ziceam sa accepti rautatile altora, doar sa continui sa fii omul ala bun pe care ma bucur ca l-am cunoscut, pentru ca stiu cat de rare sunt exemplarele astea :). Oricum oamenii de genul tau n-au cum sa devina altfel :p

By: nebuloasa

nebuloasa — Tue, 09 Sep 2008 13:42:28 +0000

Claudia draga mea, ti-am mai spus eu, chiar daca oamenii nu sunt ca noi asta nu inseamna ca trebuie sa le acceptam calcatul pe cap Ca eu mai am o speranta ca dintre toti, macar unii sa mai deschida ochii

By: Claudia

Claudia — Tue, 09 Sep 2008 13:35:50 +0000

E greu mai Titzule, e al naibii de greu! Pe mine m-a invatat mama, si mare dreptate are, ca fiecare om e lasat intr-un fel. Nu putem si nu trebuie sa asteptam de la ceilalti sa fie ca noi. Atata timp cat intelegem asta, putem fi fericiti. Un om cu suflet bun isi va ajuta mereu semenii, la fel cum nerecunoscatorii nu vor spune niciodata multumesc cu sinceritate… Astia sunt oamenii. Din pacate pentru a doua categorie, ei nu vor sti niciodata cum e aia sa fii fericit ca ai facut un bine unui om, ce mare multumire si cat de impacat sufleteste poti fi! Nici toata faima din lume, nici toti banii sau cea mai inalta pozitie intr-o firma nu-ti pot da sentimentul asta, mai ales daca ai calcat pe capete ca sa le obtii!
Asa ca draga mea, ramai tu cum esti, caci mai sunt si oameni care stiu sa te pretuiasca, dar mai ales pentru ca tu poti sa adormi noaptea cu zambetul pe buze!