Comments on: Mici decizii regretabile

By: nebuloasa

nebuloasa — Tue, 22 Mar 2016 17:13:40 +0000

Gigel, uite, situație. „Îți cer ajutorul aici și aici, dar pentru a treia chestie am buget. Am atât, te bagi?” Răspunsul e da, se lucrează, totul e bine, la final constatarea e că, de fapt, nu mai e buget și asta-i situația. Pa, la revedere, fără nici măcar un mulțumesc (măcar „mulțumesc că ai acceptat să lucrezi complet pe gratis, chiar dacă ne-am înțeles că te plătesc”).

Bristena, oamenii ne fac să suferim, iar asta ține tot de noi și de așteptările noastre. Gigle, mai sus, chiar dacă e doar un anonim, zice bine

By: Bristena

Bristena — Mon, 21 Mar 2016 07:52:51 +0000

Am avut incredere in cateva persoane aparute in viata mea si la fel ca si tine am gandit ca pot sa-mi deschid sufletul in fata lor pentru a ma arata asa cum sunt eu.
Cum altfel ai putea cunoaste un om altfel decat vorbind despre cu el despre credintele, visele si trairile lui si ale tale? Dar am ajuns sa regret acest lucru cand am realizat ca devii vulnerabil.
In mod normal o persoana apropiata nu ar trebui sa te faca sa suferi niciodata, dar se poate intampla, cu sau fara vreo intentie, ca celalalt sa-ti foloseasca propriile cuvinte si sa-ti provoace suferinta.
Parerea mea este ca ar trebui sa ne alegem cu foarte mare atentie persoanele cu care vrem sa facem un bine pentru a avea cat mai putine regrete mai tarziu, iar daca ele exista sa acceptam situatia care a dus la declansarea lor.
‘Regretele sunt otrava sufletului’ citisem odata intr-o carte de-a lui Charlotte Bronte.

By: Gigel Anonimu'

Gigel Anonimu' — Fri, 18 Mar 2016 19:40:31 +0000

E mai simplu daca n-astepti “multumesc” ci faci chestii caritabile doar pentru ca asa ai tu chef si te simti bine punand niste bile albe la karma. Recunostinta e o pasare rara – de ce sa te chinui s-o vanezi? 😀