Am avut vreo 3 luni la radio, cand intram pe post la 6 dimineata. Asta inseamna ca la 5 eram deja in radio, pregatind emisiunea. La 4 si ceva ma trezeam. NIciodata nu m-am putut trezi OK, ai mei nu dormeau noptile sa fie siguri ca ma trezesc. Aveam alarma de la mobil (mereu un sunet din ala atat de cretin, ca te trezeai si din morti), plus doua alarme umane, care veneau sa ma trezeasca. A fost cea mai neagra perioada din viata mea, desi la 10 eram gata cu ziua de lucru.

Nu pun la socoteala anii de scoala si imputita aia de ora: 6:30 la care trebuia sa ma trezesc.

Acu’, tot ca ‘frilancer’, ma trezesc cand am eu chef. Nu este mai tarziu de 9, ca ‘soarele, se trezeste mai matinal un pic decat mine. Pana termina cu dusul, sunt si eu deja in capul oaselor si citesc bloage/emailul. Apoi pe la 9 si ceva incep ziua de munca.

Am avut cosmaruri (si inca am), ca intarzii la radio (desi am intarziat o singura data in 10 ani de cariera – si asta a fost 5 minute, ca se miscase oftalmologul mai incet, deci nu ca nu m-am trezit). Din fericire ma trezesc destul de amuzata (dupa spaima din somn), ca nu tre’ sa plec niciunde 😀

Tudor, hai ca o fost bine, o trecut si ziua de azi, asa fara chef cum o inceput :))

In clasa a 11-a si a 12-a am incheiat antrenamentele pentru ca învățam dimineața, asa ca la 7.30 trebuia sa fiu in clasa.

Imi plăcea sportul si handbalul in special, dar am ajuns sa ma feresc de trezitul prea devreme…

Te înțeleg perfect.