Precizie întâmplătoare

Niciodată nu m-am simțit mai stăpână pe mine ca acum. Sau mai liniștită la cap, că tot suntem o generație care își caută constant liniștea sufletească. N-am un motiv anume pentru asta, pur și simplu s-a întâmplat. După ce am trecut printr-o vară de zbucium continuu, parte în viața profesională, parte în viața personală, totul pare că s-a reașezat într-un soi de matcă chiar dacă toamna nu se arată cu nimic mai lejeră decât vara, ba din contră.

Și mai frumos e că matca asta de fapt e un soi de curiozitate, pentru că viața mea se schimbă din nou. Au apărut alte locuri în care muncesc, fac naveta între Timișoara, Sibiu, București sau Cluj, dulapurile mi-s împachetate în bagaje mai mari sau mai mici, trusa de toaletă nici nu se mai despachtează complet, „acasă” e locul în care îmi spăl hainele și mai gătesc din când în când, habar n-am ce-o să se întâmple în următoarele două săptămâni, dar niciodată nu m-am simțit mai așezată – iar curiozitatea e exprimată zilnic prin „sunt curioasă ce-o să se întâmple mai departe”.

Am câteva repere despre lunile în care urmează, dar sunt doar atât, niște repere. Programul mi se schimbă constant, iar eu accept cu seninătate tot ce-mi arată karma/destinul/soarta/luna plină. Spre deosebire de alte perioade agitate însă, acum știu că sunt pregătită să primesc fără panică tot ce se va întâmpla mai departe. Dacă va trebui să-mi duc viața între două orașe, voi face asta. Dacă va trebui să renunț la ceva ce-mi place doar pentru a face mai bine ceva ce-mi place mai mult, voi renunța. Dacă întâlnesc oameni noi buni de păstrat în preajmă (pentru că sunt onești, deschiși și cinstiți în primul rând cu ei îșiși), o să-i păstrez și o să infirm teoria că pe măsură ce înaintăm în vârstă nu ne mai deschidem către oameni noi.

Și ca să fie siropul complet la acest text, zic doar că ascult albumul Ray Sings, Basie Swings (al lui Ray Charles și Count Basie Orchestra), beau un roze (a rămas rătăcit în frigider de când erau 35 de grade afară și am decis să mai păstrez puțin vara) și dinspre espressorul meu se simte un miros divin de cafea proaspăt făcută. Ceea ce vă doresc și vouă (insert inimă aici)

Photo credit: Nick Kenrick . AWAY on Visualhunt.com / CC BY-NC-SA

Tweet