Anul 2010 – cum a fost

Zic io ca a fost bine. Din toate punctele de vedere, desi am avut catvea momente in premiera, cu faze pe care sper sa nu le mai traiesc vreodata in viata mea.

Am crescut, profesional vorbind (desi nu stiu daca asta e cea mai corecta exprimare). Adevarul e ca am facut un fel de reconversie profesionala pe care nici macar nu am simtit-o. Am plecat dintr-un domeniu care nu imi placea absolut deloc (vanzari de echipamente industriale) si am ajuns sa castig bani din blog, evenimente online etc. Adica sunt printre putinii norocosi care si-au transformat hobby-ul in job, fara sa simta ca fac un efort supra-natural.

Nu mai am sefi si, totusi, ma trezesc la 9 dimineata, cel tarziu. Dar o fac cu atata drag incat nici macar nu mi se mai pare o corvoada faptul ca adorm pe la 2-3 dimineata, pentru ca uneori chiar muncesc pana la ora aia. Oamenii ma suna, imi cer sfatul, isi doresc sa lucreze cu mine si nu cred ca e satisfactie mai mare sa vezi ca sunt atatia care cred in tine si in ceea ce stii sa faci.

Dintre lucrurile pe care mi le amintesc cu cel mai mare drag, de departe cea mai draga mi-e licitatia organizata pentru strangerea banilor pentru operatia lui Daniel Raduta. Am aflat atunci ca traiesc printre niste oameni cu un suflet mare, ca niste oameni care nu s-au vazut niciodata pot sa faca impreuna ceva demn de o lucrare de ingeri: sa salveze viata unui om. Le-am cunoscut pe Ruxa, pe Diana (cu care am si pastrat o relatie mai mult decat apropiata, ca le simt, pe amandoua, ca pe niste surori), pe Anca, pe Mika, pe Portase, pe Adina. Iar anul viitor sper sa il intalnesc pe Daniel, impreuna cu Raluca si Vladut.

Am plecat prin Romania, prin Moldova mai exact, cu Ana, Mugur, Bobby, Corina, Roxana si Adi Mihaltianu. Am avut cele mai frumoase 5 zile din anul asta. Am redescoperit Romania alaturi de ei si am fost alaturi de campania asta a Petromului, campanie care mi se pare ca e cel mai frumos lucru ce i se putea intampla Romaniei de azi.

Inspirata de ei si de Corina Georgescu, impreuna cu bloggerii din Timisoara am organizat o plimbare prin Timisoara la care au participat 50 de oameni. Am fost fericita sa descopar, alaturi de ei, o Timisoara plina de istorie, pasiune si frumusete. Plimbarea a avut ecou rasunator si cel mai plin de satisfactie moment a fost atunci cand Ovidiu Draganescu (fost prefect de Timis) m-a felicitat pentru actiune.

Am descoperit ca pot sa am o mica familie printre cei pe care ii cunosc din online. Andrei Crivat e ca fratele mai mare pe care nu l-am avut niciodata, iar Alina si Razvan de la Cluj sunt niste oameni care mi-au intrat adanc in suflet. L-am cunoscut pe Maka, un om cu o inima mare-mare si cu un bun simt cum rar mi-a fost dat sa intalnesc. M-am bucurat de sustinerea lui Cristi Manafu atunci cand eram suparata si cand simteam ca lucrurile nu merg atat de bine pe cum as vrea.

Am inceput colaborarea cu BC Tmisoara, echipa de baschet a orasului, ocazie cu care mi-am redescoperit pasiunea pentru sport. Pregatesc campanii mari pentru anul viitor si sper sa-mi si iasa, ca putere de munca am. Am inceput o colaborare si cu Club 30 si imi incerc mana in evenimente de entertainment, pe langa faptul ca vreau sa aduc un suflu nou intr-un club care functioneaza cu succes de 14 ani deja.

Am facut parte din echipa care a organizat Startup Days, competitie care m-a pus la 220 si in urma careia am capatat o groaza de experienta. Am fost la Webstock pentru prima oara si am asistat la nasterea unei conferinte care pare a fi realizarea anului 2010 in social media: Social Media Summit. Si mi-am propus ca la anu’ sa merg si la editia de Iasi.

Sunt atat de multe…stiu. Si sunt fericita ca viata mea a devenit atat de plina de provocari. Ceea ce va doresc si voua. Un Craciun fericit!

Tweet