Cine sunt eu?
Ultima luna a fost extrem de grea, personal. Am luat o decizie de care acum tin cu dintii si cu mintea, ca inima tot ce vrea ea face. Sunt omul care zambeste la toate intalnirile, care rade din tot sufletul si care incearca sa-si adune faramele de voiosie ramase, pentru a le combina intr-un fel de Captain Planet al entitatii sale.
Ce pretentios suna. Dar, de fapt, nu e deloc asa. N-am decat o nenorocita de pretentie: nu ma mai minti. Tu, oricare ai fi pe lumea asta. Ca am ajuns la o varsta la care stiu sa suport niste adevaruri, ca nu-mi place sa stau ca strutza, cu capul in pamant.
Cine sunt eu? Ma intreb, de o vreme, aproape in fiecare seara. Pentru ce ma zbat sa termin treburi pe care as putea sa nu le am? Pentru cine ma chinui atat de tare? Pentru oameni care imi judeca actiunile si care mi-ar da in cap de indata ce ma ridic putin mai mult decat media? Da, frustrari, macar eu recunosc ca le am.
Un el imi spune ca ma vrea, in timp ce-si amageste noptile cu o ea. Amu, ori is io prea de moda veche, ori nu inteleg asta nici sa ma tai cu lama. Daca io am zis nu, de ce te mai chinui foarte tare sa imi arati ca te-ai schimbat? Ca no, pana la urma, despre asta e vorba: tristetea vine si atunci cand realizezi ca oamenii nu se schimba, oricat de mult (nu) ar incerca.
Sunt un om care zambeste, oriunde, oricand, numai acasa nu. Poate atunci cand mai citeste cate un tweet haios. Sunt un om pe care te poti baza ca isi duce treaba la bun sfarsit, dar care se lasa in continuu dezamagit de cei din jurul lui, ca asa-i filmu’. Ca nu-s toti ca mine si nu ma mai invat minte odata.
Sunt un om care ofera sanse cu nemiluita, pentru ca asa am invatat ca e bine. Nush cine dracu’ m-a invatat asemenea tampenie, cert e ca ma tin de acest prost obicei. Dar sunt si omul care, atunci cand stie ca sansele sunt gata, pune cel mai mare punct pe care l-ai putea vedea intr-o viata.
Si cred ca tristetea cea mai mare vine din partea unui om cu care n-am fost decat sincera si care n-ar avea absolut niciun motiv sa ma minta. Un om pe care nu-l cunosc personal, dar care mi-a dat viata peste cap, intr-un fel sau altul. Si mi-e putin gretzica 😀
Tweet
Probabil că te-a supărat rău, dar nu eşti tu omul care să cedeze aşa de uşor. Mai sunt mulţi care ţin la tine, fiecare în felul lui. Keep walking!
“greÅ£ică” ăsta de la final e adorabil! Åži ÅŸtii că detest diminutivele, da! It does justice, ca să zic aÅŸa :)))))
Marieta, tocmai, ca de aia care tin la mine nu-mi fac griji
Te pup.
ruxa, nu-i al meu, e al Alinei de la TVDeCe :))
M-am intristat putin cand am citit, dar eu stiu ca ai trecut si prin chestii mai aiurea si a fost bine in cele din urma. Greseala asta cu sansele fara numar o fac si eu, dar poate nu e chiar rau.
P.S. Fii tare si take big care, ca tu esti cea mai importanta!
hugs sis :* nu fac ele prea multe de felul lor, dar ti le trimit oricum :*
ma, tu esti indragostita, huh? :))
That`s life!Eu astept treiul de trefla.
Tudor Arghezul (ce tare suna :)) ), ar fi asa simplu sa fiu indragostita…
M-am regasit oarecum in acest articol. As putea spune ca si eu sunt ca si tine, dar fiecare are personalitatea lui… uneori ma simt ca si cum nu as fi in colectivul meu, iar cand zic “colectiv” ar putea fi inlocuit chiar cu “lumea”
Uof, e foarte trist daca acasa nu razi, dar gandeste-te totusi ca esti printre cei privilegiati. Sunt oameni care nu rad deloc.
So, capul sus, privirea inainte si noi sa fim sanatosi.
Cedez “Gretica” pentru orice moment neplacut. Nebu, capu’ sus, tu esti o luptatoare:*
Ce sa faci sunt oameni si oameni… oricum este diferenta mare intre Sibieni si Timisoreni si sunt sigur ca simti diferenta . O alta problema ar fi ca cei din jurul tau sunt romani, iar 80% din ei sunt analfabeti stiintific conform ultimelor studii, iar tu esti o tipa care stie multe si nu are cu cine comunica . Este din ce in ce mai greu sa atragi oameni calitativi in jurul tau, dar nu este imposibil . Iar in cazul in care nu mai sunt, nu`i stres, nu esti singura ! esti cu tine .. 😉 Felicitari pentru blog, este deosebit !
Raspunsul este: EU SUNT.
dupa PUNCT incepe POVESTEA …. fiecaruia …
Daca nu ai ajuns la PUNCT, esti deja in ILUZIE.