Viata nebuloasa 2

Si cum ziceam in postul anterior, iubitul meu se vedea pus in situatia de a-si infrunta oarecum trecutul, de a accepta in sanul familiei femeia care nu cu mult timp in urma ar fi trebuit sa-i devina sotie. Nu mai trebuie sa spun cum ma simteam eu, parca-mi cazuse cerul in cap, mi-era teama de trecut, prezent si viitor in egala masura. Cine a iubit vreodata, stie la ce ma refer. N-am prea avut incotro, a trebuit sa-mi ascund undeva intr-un colt gandurile marsave pe care le nutream in prezenta domnisoarei in cauza si sa ma comport cat de civilizat pot. Am si reusit, in ciuda faptului ca, de cate ori ne intalneam in familie plutea un fel de jena prin aer de stateau toti cu capul in jos. Eu nu, n-aveam de ce.

La o vreme dupa nunta celor doi subit indragostiti, ne-am casatorit si noi. Era luna iunie 2002, am avut o nunta de vis, o luna de miere si mai frumoasa si apoi totul a intrat in normal. Ne iubeam si nu mai conta nimic. Apoi, incet-incet mi-am dat seama ca sotul meu incepe sa-mi ascunda lucruri. Lucruri pe care nu le-am prea bagat in seama, relatia noastra era una deschisa si lejera, si nu trebuia sa-mi dea explicatii pentru tot ce face. In plus, munceam amandoi foarte mult si n-as fi vrut sa stric putinele momente in care eram impreuna provocand certuri sau discutii pe niste speculatii de-ale mele. O vreme a fost totul ok, dar lucrurile ascunse au devenit tot mai mari si mai importante si, la un moment dat, relatia s-a rupt desi am facut (amandoi) tot posibilul sa o dregem. Asa ca, dupa 7 ani de relatie, eram din nou singura in lumea nebuna.

Profesional imi mergea excelent, devenisem director general la un dealer Orange si am decis ca ingropatul in munca e cea mai buna solutie pentru a trece peste momentul divortului. Si, pentru o vreme, am ales si alcoolul ca prieten de nadejde, asta pana cand prietena mea de suflet a decis ca nu vrea sa ma lase sa ma distrug. Si cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, vulnerabilitatea mea din acea perioada nu a ramas fara repercursiuni…dar si maine e o zi pentru povesti

Tweet