Sambata. Cu liniste
Pasii m-au purtat aseara spre Jazz Office, un loc rupt parca de realitatea timisoreana, la un cocert Emil Kindlein – Dan Petre. O sa va povestesc mai pe larg despre concert saptamana viitoare, cand o sa va spun cateva cuvinte si despre locul acela minunat in care sunt concerte din doua in doua zile (chiar zilnic, uneori).
Azi, insa, m-am hotarat sa ascult muzica. Nu orice muzica, ci muzica Ettei James, care a murit ieri de leucemie, la 73 de ani. Pentru unii poate e inca un artist care a murit, pentru mine e unul din artistii care mi-au facut copilaria mai frumoasa, alaturi de Glenn Miller, Aretha Franklin, Duke Ellington si Louis Armstrong.
Odihniti-va in pace, Doamna!
Tweet
5 Comments
You made my day! Etta James e divină!
Cât despre Jazz Office, am rămas și eu surprinsă. Știam ce birt infect era înainte acolo, ca atare l-am evitat multă vreme. Totuși, când am ajuns, tot la un concert, mi-am promis că mă voi întoarce ori de câte ori am ocazia.
Bloodie, eu stiam ca va fi misto inainte sa se deschida (in forma actuala). Totusi, n-am ajuns prea des, dar o sa ma straduiesc mai tare.
Ma bucur ca ti-am facut ziua mai frumoasa
Apreciez enorm Jazz Office-ul din principiu; ca-i club de jazz. Dar locul propriu-zis este teribil de dezamagitor. Da, e bine situat, dar exista oare un spatiu (de local) mai putin potrivit pentru concerte?
Muzicienii sunt undeva aproape sub scara. Jumatate din public nu-i vede deloc. Ca sa mergi la baie (care e dincolo de scena si bar) aproape ca trebuie sa-i deranjezi pentru ca nu e culoar intre ei si mese.
Ideea e buna, dar sper ca se vor muta intr-un alt loc.
Bogdan, stiu ce zici, insa mie imi place locul ala tocmai din cauza ca e mic si esti aproape de cei care canta. Mie imi da senzatia de sueta cu prietenii
Problema nu era ca-i mic. Asta-i tot timpul de bine pentru un club de jazz.
Problema e ca o proportie inacceptabil de mare (or so it should be) din locuri ofera vizibilitate zero.