Legatura dintre Feeric si America
Am ajuns ieri la Feeric Fashion Days, un festival al modei care a inceput pe data de 26 iunie si se termina maine, pe 1 iulie. Am venit cu sperante mici, pregatita sa ma plictisesc ingrozitor intre ceea ce credeam eu ca e un festival sec, tern, fara viata in el.
M-am inselat, asa cum ma insel eu de multe ori in viata. Pentru ca am ajuns la timp sa prind o prezentare de moda la depozitul de faina Boromir, a creatoarei Natalia Vasiliev, o colectie inspirata de rochiile imperiale care se gaseau odata in Sankt Petersburg. Dar despre asta, separat, cu modelele care mi-au placut cel mai mult.
Surpriza a venit, insa, in debutul prezentarii, cand am asistat la un dans contemporan al unui baiat despre care nu stiam nimic, pe care il vedeam prima oara dansand si care m-a uimit prin stilul de dans “aerian” (asa cum imi place mie sa-i numesc pe dansatorii care zboara, efectiv, pe scena). Era o combinatie minunata intre balet, dans contemporan, teatru si aerobic, toate dansate pe o scena care fusese umpluta cu faina alba si faina de malai. Mi-a placut atat de mult incat am vrut sa povestesc putin cu el, mai ales dupa ce am aflat ca e un american care danseaza in Romania.
Dupa al doilea dans al zilei de ieri, la Gala Feeric, Josh a venit sa stam 10 minute de vorba, inca respirand greu dupa dansul de pe pasarela suspendata de langa Podul Minciunilor. Era cu zambetul pe buze, bucuros ca i-a iesit momentul, ca oamenii au fost incantati, ca e apreciat.
Eram nedumerita ca parasise America pentru a veni in Romania si mi-a spus ca in America nimeni nu-i sustine pe dansatori, mai ales pe aceia de dans contemporan. Pentru ca americanii nu inteleg, nu isi dau seama ce inseamna dansul asta, nu stiu cum sa-l priveasca. “Lor le place hip-hop-ul, dansul simplu, ala pe care pot si ei sa il invete. Ceea ce nu pot invata repede, nu pot intelege.”
In Romania l-a adus coregraful lui, care e sibian. “Mi-a zis sa vin aici, aici pot invata. Sunt de un an in Romania si planuiesc sa mai stau un an, sa ma antrenez cat pot de mult. Intre timp mai dansez, solo, asa cum m-ai vazut in seara asta, sau in spectacolul Don Quijote de la Teatrul de Balet din Sibiu, dar acolo sunt in corpul de dansatori, nu am un moment solo.”
Are 23 de ani si danseaza de 10. A inceput la 13 ani cu step. “Imi placeau Fred Astaire si o cautam pe Ginger Rogers a mea, dar trebuia sa exersez. Unul dintre momentele mele preferate ale cinematografiei cu dans e dansul in ploaie al lui Gene Kelly si imi doream sa pot dansa si eu asa. De fapt, asta e motivul pentru care m-am apucat de dans. Coregraful meu de atunci mi-a spus ca daca vreau sa stiu sa dansez trebuie sa fac balet, ca ar fi ca si atunci cand as vrea sa cant la chitara fara sa stiu cum arata notele. Am zis Hell, no!, cum sa fac eu balet? Pana la urma m-am apucat si de balet, iar dupa 3 ani mi-am dat seama ca n-as mai putea sa fac altceva.”
Coregrafiile prezentate la Feeric Fashion Days le-a facut singur, asa cum a simtit. Vrea sa mai danseze, dar o sa plece din Romania. Aici nu sunt foarte multi coregrafi care sa-l puna in valoare. Totusi, ramane in Europa, europenii apreciaza mai mult dansul contemporan decat cei de la el de acasa. “Ma simt privilegiat ca dansez in Sibiu. Oamenii de aici chiar inteleg ce dansez eu. Probabil e educatia pe care o au, spectacolele pe care le-au vazut la Festivalul International de Teatru. Dar o sa plec in alta parte. Europa, asta stiu, insa nu stiu inca tara: Anglia, poate Franta, poate Irlanda. O sa vad.”
Josh Beaver are un zambet optimist molipsitor. E tanar si ambitios, dar constient de cat de greu e sa te remarci in lumea asta care musteste de talente. Eu sper ca va avea parte de norocul de care are nevoie ca sa-l vada si altii, sa-l aprecieze si sa-l distribuie in spectacole. Mie mi-a facut o imensa placere sa stau putin de vorba cu el si sper ca data viitoare sa-l vad pe o scena mare, intr-o sala plina de oameni.
Credit foto 1 – Sebastian Marcovici | FFD 2012
Credit foto 2 – Anca Spatariu
Tweet
