Ziua 14 de autoizolare

Probabil aceste postări din vremea pandemiei o să aibă ca ilustrație multe poze cu alcool. Aia e, fiecare dintre noi are nevoie de câte ceva să-și facă serile mai suportabile și toată nebunia asta kafkiană mai simplu de acceptat.

Ce fac eu să fiu bine la cap, pe cât se poate.

Mă trezesc până la ora 8:30. În zilele normale, mă trezeam undeva între 7:00 – 7:30 (fără alarmă, nu mai am de mult așa ceva). Acum am tendința să dorm puțin mai mult, dar asta o pun pe seama oboselii cronice.

Aranjez patul imediat ce mă dau jos din el și nici nu mai trec pe acolo toată ziua. Dormitorul e dormitor, destinat somnului, nu-l încarc cu alte activități. Și dacă ne mai gândim la alte activități rezervate dormitorului, uite un moment bun să încercați alte locuri din casă (cine are noroc de carantină la comun).

Merg la duș, apoi urmez același ritual ca în orice altă zi. Creme și seruri din cap până în picioare, ridurile nu-și pun pauză pe vreme de pandemie.

Îmi încep ziua cu un video call. Fie un prieten, fie echipa din agenție, față prietenoasă să fie. Mai râdem, (ne) mai plângem. În mod special ne simțim aproape unii de ceilalți.

Lucrez, dar nu mă omor să găsesc soluții și să trag de mine. O iau încet. Îmi dau timp să mă adaptez. E ok și dacă n-am chef să fac ceva, până la urmă e o situație specială care mă provoacă la fel de tare cum îi provoacă și pe alții în situația mea.

Dansez. Mult, cam o dată la jumătate de oră, televizorul e pus pe Hit Music Channel. Câte zece minute de zbenguială fac minuni.

Încerc să nu citesc știri. Sunt câteva site-uri pe care le urmăresc, în mod special din afara țării. Urmăresc conferințele de presă de la Ministerul de Interne. Rămân informată în limite rezonabile.

Seara citesc sau mă uit la câte un film. Seriale mai rar, deși am văzut The Outsider în urmă cu câteva zile (HBO GO). Mă uit mult la desene animate vechi. Ori filme, ori Tom&Jerry. Am revăzut câteva filme vechi care mi-au plăcut întotdeauna. The Usual Suspects, Seven, Forrest Gump. Am început Django Unchained, mai am pe listă Natural Born Killers. Am văzut și Regele Leu ăsta nou. De citit citesc acum Dulcele bar, am citit Jurnalul Annei Frank și Religie și putere (Ioan Petru Culianu). Mai revin cu recomandări pe tema cărților.

Gătesc mult. Orice mi-e poftă. Nu mănânc după 6-7 seara deloc. Știu că nu mi-e foame, că e doar mintea mea care urlă după un oarecare confort dat de mâncare. Am slăbit 2 kg în 2 săptămâni.

În tot timpul ăsta sunt în legătură cu foarte mulți oameni. Vorbim, râdem, facem planuri, ne îmbrățișăm virtual. Uneori plângem (eu sunt destul de plângăcioasă, dau afară demonii ori de câte ori simt nevoia).

Nu e întotdeauna bine, nu sunt întotdeauna cu inima sus, dar în perioada asta sunt mai bine decât credeam că voi fi. Nu-s fals optimistă, știu că urmează să fie mai rău înainte să fie mai bine, dar mantra mea e „fiecare zi pe rând”.

Tweet