Voronet de toamna cu filme si folk
8 ore. Atat au durat cei 418 kilometri dintre Oradea si Gura Humorului, cu tot cu opriri. Pe de o parte, drumul impecabil din munti (nush ce se intampla in Bucovina, dar au niste drumuri fara pata), peisajele de vis si lipsa aglomeratiei pe sosea m-au facut sa ma bucur de fiecare minut in care eram obligata sa conduc cu 50 de km/ora.
Am ajuns la Gura Humorului fix cand deja incepusera proiectiile de filme in concurs. Mai exact, sectiunea de documentare, pe care am prins-o de la jumatate, intrand in sala in timpul proiectiei documentarului despre Vasile Soporan, realizat de Francisc Mraz.
Va recomand sa-l urmariti. E vorba de 35 de minute din viata voastra si va vor aduce aminte de traditii, de autenticitate, de gandiri arhaice, simple si pline de liniste. In film apare si Grigore Lese, iar eu nu m-am putut abtine sa nu zambesc la amintirea discutiei avute acum un an si ceva, in care domnul Lese spunea cam asa: “singura autenticitate care exista pe lume e cea pe care o ai atunci cand esti tu cu tine; nici macar cu nevasta nu poti fi cu adevarat autentic, intotdeauna vor fi momente in care iti vei ascunde gandurile.”
Vasile Soporan
Vezi mai multe video din muzica
Seara mi-a fost infrumusetata de Marius Matache si Sorin Poclitaru, cu un spectacol-repetitie la ceea ce va fi luni (28 ctombrie) la Bucuresti, la Teatrul Excelsior. Parol ca a fost o repetitie ca un fel de medicament pentru suflet si minte, caci versurile lui Sorin ajung direct la inima. Atat de mult imi place ce scrie ca azi ma voi duce sa cumpar cate volume de poezie mai are el la vanzare aici. Si daca stau sa ma gandesc bine, e printre putinele poezii care chiar mi-au placut, nu-s fan a versurilor (poate si din cauza ca era imperios necesar sa invat sute de versuri cand eram elev).
Azi ma pregatesc pentru scurt-metrajele de dupa-amiaza (primul calup are filme pe care le-am vazut), asa ca profit de timpul liber ca sa fug pana la manastirea Voronet. Ne citim in curand cu povesti din mult prea frumoasa Bucovina.
