Scurtmetrajele, my love

Oamenii din preajma mea știu că ador scurtmetrajele, cărora li se face o mare nedreptate la festivaluri, fiind programate la ore de astea ușor matinale (dacă ne gândim la orarul unui participant la festival, care trece llejer, în fiecare noapte, de 2-3 dimineața). De ani mulți merg să văd la TIFF calupurile de scurtmetraje programate la ora 10 dimineața (joia, vinerea și sâmbăta); la Divan Film Festival au o oră mai umană, 11, dar tot dimineață devreme e. Ideea e că nu le ratez, îmi place la nebunie să văd filme scurte, pentru că ele cuprind, pe de o parte, entuziasmul unor tineri cineaști (scurtmetrajul fiind primul pas către o carieră în regie sau scenariu) – nealterat de compromisuri pe care le facem cu toții în meseriile noastre -, iar pe de altă parte sunt idei și emoții captate la maximum, pentru că toată ideea scenariului trebuie transmisa în câteva minute de peliculă.

Începând de azi, am o bucurie și mai mare: începe Timishort Film Festival, eveniment la care voi ajunge pentru prima oară. De ce pentru prima oară? Pentru că perioada asta a lunii octombrie era cea în care mă aflam la Cluj, la Comedy Cluj, care a început exact în același timp cu Timishort. Anul ăsta e an de pauză pentru festivalul din Cluj, așa că reușesc să mă bucur de minunea asta de festival timișorean care e doar despre ce iubesc eu mai mult în film: scurtmetrajele.

Timishort începe azi și durează până duminică (12-15 octombrie 2017). Proiecțiile sunt la Cinema Timiș și la Casa Artelor, programul se poate studia aici. Hai, ne vedem prin săli (era să zic de cinema, dar nu e decât una) zilele astea.

Foto: Facebook Timishort

Tweet