Castigatorii Comedy Cluj si o seara de poveste

24 Oct 2011 | Postat in : Calea (mea) Lactee, Constelatia Romaniei

Acest articol face parte dintr-o serie dedicata Festivalului International de Film Comedy Cluj, care se desfasoara in perioada 14 – 23 octombrie 2011, la Cluj-Napoca.

Sambata seara am asistat la gala de premiere a festivalului. Cu emotii, pentru ca urma sa se anunte si premiul pentru scurt metraj, din al carui juriu am facut parte.

As fi vrut sa va povestesc despre o gala care mi-a placut enorm, care sa fie exact asa cum au fost aceste zile de festival al Clujului. Mi-as fi dorit sa fiu plina de entuziasm cand va povestesc depre cat de tare s-au bucurat premiantii. Mi-ar fi placut sa va impartasesc emotia pe care am simtit-o cand Dorel Visan a povestit despre Draga Olteanu Matei intr-un fel absolut special, atat de special incat aproape toata sala avea lacrimi in ochi.

Ar fi trebuit ca seara de sambata sa fie cununa. A si fost, intr-un fel, pentru ca organizatorii Comedy Cluj sunt de laudat si merita felicitati pentru tot efortul pe care l-au facut ca sa puna pe picioare un festival tanar si care are sanse sa ajunga unul dintre cele mai mari in Europa.

Insa fericirea, emotia si buna dispozitie mi-au fost umbrite cel cel mai arogant si lipsit de bun simt om pe care mi-a fost dat sa-l intalnesc la un festival de felul acesta. Sau la un eveniment. Pentru ca lipsa de respect pentru public si felul in care s-a manifestat pe scena a fost, de departe, unul dintre cele urate momente la care am asistat in toata viata mea. Este vorba de Mitos Micleusanu de la Planeta Moldova. Nu vreau sa intru in detalii, l-am lasat sa imi strice o seara si n-o sa-l las sa-mi strice si zilele. Spun doar atat: a jignit publicul, l-a intrerupt pe Dorel Visan de doua ori si Draga Olteanu Matei a urcat pe scena doar din cauza respectului enorm pe care il poarta publicului, altfel ar fi refuzat sa stea pe aceeasi scena cu un om care, timp de o ora si jumatate ne-a facut in continuu prosti. Sper ca n-o sa-i fie platit onorariul.

Dar, parca in ciuda lui, lucrurile frumoase s-au intamplat. S-au dat premii si oamenii au fost bucurosi din cale afara. Lista completa a castigatorilor o gasiti aici, iar eu am doua momente minunate pe care vreau sa le impartasesc cu voi.

Cand am facut interviul cu Raluca David si Cristian Hordila, le-am smuls o promisiune: ca voi fi prima care le afla reactiile, in cazul in care au castigat. Pentru asta, am luat numarul de telefon al lui Cristian si l-am sunat (el plecase deja la Bucuresti), ca sa il aud ce zice in caz ca o sa castige premiul. Raluca urma sa fie in sala, deci pe ea o puteam repera usor. Cristian a raspuns la telefon in momentul in care pe scena se spunea: “Castigator la sectiunea de scurt metraje. Gobbel!” Eu n-am putut sa-i spun decat “Ati castigat!”, in loc de salut.

Reactia lui Cristi a fost pura si eu m-am bucurat enorm ca i-am dat vestea. De la “pe bune? am castigat?” la “multumim tare mult ca ati avut incredere in filmul nostru”, Cristi a mai spus ca premiul este cu atat mai valoros cu cat juriul a fost format din bloggeri, adica nu oameni de specialitate si ca ochiul si alegerea noastra ar putea insemna si alegerea publicului, pentru ca noi pe el il reprezentam.

Cu Raluca m-am intalnit dupa gala, la cocktail, iar emotia si fericirea ei ne-a molipsit pe toti cei care am stat de vorba cu ea.

Un alt moment frumos a fost cel in care Sebastian Stern a primit premiul pentru cea mai buna regie (interviul cu el si cu Michael Kranz, unul din actorii filmului Die Hummel poate fi urmarit aici). “Ma bucur foarte tare ca acest film a placut si a primit primul premiu intr-o tara straina.” Eu am fost foarte fericita pentru el si l-am felicitat cu drag dupa gala.

Despre Draga Olteanu Matei, premiul pentru intreaga activitate si “Cucoana Chirita”, intr-un alt articol.

Tweet