Cum era s-o pun io rau de tot

Ieri am avut treaba pe la Arad, unde m-am intalnit si cu Veve, iar seara pe la 8 si ceva am plecat inapoi spre Timisoara.

Toate bune si frumoase, am ajuns in oras, ma intalnesc cu un prieten cu care trebuia sa discut neshte treburi si ne indreptam spre un barulet din apropierea casei mele. La un moment dat, cand ma pregateam sa parchez, in spatele meu vad masina de politie care imi facea semn sa trag pe dreapta. M-am conformat, a venit ajentu’, s-a prezentat si mi-a cerut actele. Masina pe care o conduc e a firmei si are inca numere rosii. Se pare ca autorizatia de circulatie era expirata, ca si numerele de altfel. Eu stiam treaba asta, insa seful de parc auto al firmei a spus ca e ok sa circuli asa, pentru ca mai nou primaria Timisoara a permis sa se circule cu numere rosii timp de 3 luni. Insa si alea trebuie schimbate din luna in luna. Ce n-am stiut e ca treaba asta cu numerele e caz penal.

M-am dat jos din masina si hai la discutii. Eu ca n-am stiut, ei ca nu-i intereseaza (mai aparuse unul, din masina), amicul meu incerca sa mai zica si el ceva si uite asa treceau minutele. Ca hai la sectie, scriem acte, imi anuleaza permisul..ce mai, deja imi era rau. La un moment dat, unul dintre ei imi spune ca ma cunoaste de undeva si nu stie de unde. De parca mie imi mai pasa de chestia asta. Si isi aduce aminte dupa vreo jumatate de ora de targuieli: il insotise o data pe amicul meu de la anti-coruptie cand acesta a venit la mine la birou cu o treaba (asta-i alta chestie ce merita povestita). Si asta mi-a fost salvarea. I-a explicat celuilalt de unde ma stie si sa inventeze o amenda, ca n-are rost sa-mi retina permisul. Celalalt deja era mega iritat de treaba asta si a spus ca el n-are ce amenda sa inventeze, ca el isi face datoria. Si atunci le-am spus amandorura ca eu n-am dat nici o spaga in viata mea si ca daca vor ceva mie trebuie sa-mi ceara – ca n-as vrea sa-i jignesc cu o suma prea mica, ca n-am de gand sa-mi sun pilele ca sa ma laud ce prieteni am si “hai sa ne intelegem, ca-s plecata de acasa de azi-dimineata de la ora 8″. Au inceput sa rada si mi-au spus ca sinceritatea asta a mea o sa-mi faca probleme alta data. Si mi-au dat actele inapoi, dupa care m-au escortat pana la firma, sa imi las masina in siguranta. Of cors, dupa ce mi-au cerut numarul de telefon.

No, si sa nu iubesti politia romana?


4 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *