Feeric Fashion Days – in afara catwalk-ului

Lucrurile care se intampla dupa cortina m-au fascinat intotdeauna. Am cautat sa aflu cum se fac niste lucruri, cum se simt oamenii care trebuie sa apara pe o scena, indiferent de postura in care apar, fie ca sunt actori, cantareti, modele, creatori de moda, instrumentisti, dansatori, organizatori de evenimente. Unii sunt emotionati, altii calmi, altii nerabdatori, e interesant sa stai pe margine si sa observi oamenii.

Am avut doua mari surprize la Feeric: prima a fost Josh Beaver, cu care am si stat 10 minute de vorba, iar a doua a fost naistul Nicolae Voiculet, cel care a asigurat muzica prezentarii colectiei Adinei Buzatu, Trends. Care colectie a fost una pentru barbati, cu domni draguti la defilare, doar ca eu am avut ochi pentru unul singur, adica acela care manuia naiul.

Nicolae Voiculet e minunat. Nu stiu cum sa il descriu altfel. Trebuie sa ai o mare capacitate de a crea muzica, daca esti in stare sa canti doine imbinate cu muzica de chill-out. M-a emotionat muzica lui pana in varful ultimului fir de par si sper doar ca l-au vazut si l-au simtit cat mai multi.

Dupa prezentare l-am tot intalnit pe strazile Sibiului si l-am urmarit si la Gala de sambata seara, in public. Are o fetita vioaie si fericita, semn ca in familia lui e liniste si pace. Cu fetita lui m-am si jucat la prima prezentare a colectiei Adinei Buzatu, fara sa stiu ca e fiica lui. Inainte sa urce pe scena, sambata seara, asta mica statea in bratele mamei, rupta de obosita. El a mers la ele, le-a luat in brate si le-a sarutat pe frunte, cu o tandrete care m-a topit, iar pitica, din aproape adormita in bratele mamei, s-a trezit si si-a urmarit tatal pe scena, aplaudand.

Apoi, marele om al week-end-ului a fost Mitichi. Organizatorul, adica. Tanar si ambitios. Imi imaginez ca atunci cand a inceput sa faca festivalul asta, in urma cu 5 ani, toata lumea s-a uitat la el crucis. “Ce vrei tu sa faci? Festival de moda? International? La Sibiu? Ha ha.” N-a ascultat de nimeni si s-a zbatut sa-si caute sponsori, voluntari, a invitat creatori de moda, unii mai celebri, altii mai putin. A crescut an de an pana cand a reusit sa aduca oameni din afara granitelor si a reusit sa transforme un festival national intr-unul international. A gandit prezentari de moda in hale de depozitare a fainei, in sala cu oglinzi, in holul primariei, in tramvai, pe o pasarela suspendata etc. Adica a valorificat orice spatiu pe care l-a gasit.

L-am urmarit timp de 3 zile peste tot, raspunzand la orice intrebare, fiind acolo unde era nevoie, de fiecare data. L-am vazut dirijand intrarea manechinelor pe catwalk, mutand mese, prezentand colectii, intreband pe toata lumea daca e in regula si avand grija de fiecare detaliu. Multumim, domnule, pentru invitatie si, mai ales, multumim Brylu pentru toata grija si increderea.

Feeric n-a fost doar despre moda, a fost despre mii de ore de munca pentru o defilare de maxim 15 minute. Despre manechine care stau incaltate in slapi si cu pantofii cu toc in mana, pregatite oricand sa se incalte in graba pentru a iesi in fata publicului, despre creatori de moda care isi pun sufletul pe desenele care, mai apoi, se transforma in haine aplaudate si invidiate. Evgheni Hudorojcov a avut cea mai frumoasa colectie de la gala si e printre acei creatori de moda care ii pun pe ceilalti pe primul loc, dupa care se gandesc la ei. Iar la el femeia e prima din lume, e iubita si rasfatata, e pusa in valoare de niste rochii si niste materiale care o mangaie, o fac eleganta fara s-o incorseteze in croiuri complicate. Superb.

Feeric Fashion Days a fost, cu siguranta, o experienta minunata, in afara colectiilor prezentate. Am vazut o lume din care numi-ar placea sa fac parte, dar pe care mi-a placut sa o observ. Acum stiu de ce “feeric” si sper ca v-am transmis si voua cate putin din entuziasmul pe care l-am intalnit din nou la Sibiu

*Credit Foto – Sebastian Marcovici | FFD 2012

Tweet