Bula în care trăiesc

În bula mea, am senzația că toate evenimentele faine din lumea asta sunt apreciate de toți cei cu care intru în contact. Iar ăia care nu apreciază nu simt nevoia să-și arate frustrările făcând mișto de ceilați. toată lumea își duce viața cu simplitate, fără să simtă nevoia de a-și etala reușitele, profesionale sau personale.

Copiii sunt sursă de bucurie acasă, nu generator de like-uri. Iubirile se trăiesc în șoaptă. Costumul de baie e etalat doar pe plajă. În general, tot ce e personal rămâne personal, iar bucuriile simțite la vreun spectacol sunt spuse mai departe doar pentru a le arăta altora că momentele de fericire pură sunt foarte accesibile, prețul fiind un bilet la teatru sau la filarmonică.

În colțul meu de lume, oamenii fac bine altor oameni, fie că-i cunosc sau nu. Profesioniștii știu să-și ofere ajutorul atunci când le este cerut, fără a face caz din asta. Informația oferită de ei e puțin mai mult decât niște selfie-uri pe Facebook și, prin ceea ce fac, chiar încearcă să fie niște oameni mai buni. Nu simt că trebuie să-și dea cu părerea despre orice și nu orice subiect e accesibil înțelegerii tuturor. Da. Și pot să fie foarte liniștiți fără citate și poze cu apus la care să se uite minute în șir.

Aici, în locul în care-mi duc viața, oamenii se bucură fără să simtă nevoia să critice sau să dea peste ochi cu o inteligență decretată de ei înșiși. Iar asta mă face să vreau să rămân în bula mea. Pentru că aici lucrurile chiar se întâmplă. Și se întâmplă frumos.

Foto: Live Wise by Shutterstock

Tweet