Dimineti cu minti ratacite

Ma rog, zile intregi de felul asta, ca daca nu dormi incepi sa iei niste decizii cel putin ciudate pentru bunul mers al lucrurilor.

Cu noaptea in cap, adica pe la 4 si un pic dimineata, ma trezesc lesinata, dupa vreo 2 ore de somn. Ma tarasc la baie, imi dau seama ca apa calda mai dureaza pana se incalzeste, imi fac o cafea, mai dau un ochi pe twitter, impachetez, reusesc sa fac dus si hai sa mergem, ca e tarziu, tre sa prindem trenul.

Chem taxi, vine taxi, ma urc aproape adormita la om in masina, ii zic unde sa ma duca si il rog sa mearga pe alta ruta, ca tre sa ajung la un bancomat. Ajung la bancomat, scot cardul, il introduc in fanta care palpaia, dupa doua secunde cardul iese, cu mesajul “card invalid”. Cum racu sa fie invalid, ca acum 3 zile l-am folosit si era perfect. Mai bag o data (ca-s desteapta, doar nu puteam sa merg la alt bancomat), la fel. Ca sa fie totul perfect, bag si a treia oara si mi se cere codul pin. Hait!, imi zic, taci ca l-am pacalit. Se aud banii cum fosnesc, iese cardul, il iau si-l pun in portofel si stau dupa bani. Si stau. Si stau. Si mai stau un pic.

Evident, scenarii aiuristice si intrebari ciudate au inceput sa mi se deruleze in minte. “Eu cum platesc taxiul? (ca mai aveam vreo 7 lei, bani care nu imi ajungeau pentru taxi). Si acum ce fac? Cu ce plec la Cluj? O sa ma ia taximetristul si o sa dea cu mine de toti peretii. Ba nu. O sa ma vanda la racheti. O sa ma fac de ras si o sa-si cheme alti colegi sa rada de mine ca nu i-am platit cursa. Dar pe cine sun eu la 5 jumate dimineata sa imi plateasca taxiul? Si, totusi, cu ce plec la Cluj?”

Toate astea in timp ce asteptam sa imi primesc banii. In loc de bani a venit o hartie. “Soldul dvs. nu a fost debitat.” Doamne ajuta. Macar atat, ca exact chef de plimbat pe la ghiseele BRD-ului aveam eu nevoie.

Am traversat si m-am oprit la bancomatul Bancii Transilvania. Se pare ca primul bancomat era de vina, cardul meu era perfect functional. Am prins si trenul.

Dar daca m-as fi gandit eu ieri sa ies din casa sa merg la banca, ce bine-ar fi fost. Ca doar ma stiu prea bine ca-s nauca dimineata si intru-n panica de la orice rahat.

Voi nu?


6 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *