Era o chestie amuzanta
|Post pentru onlineri.
Twitter. Pe vremuri. Cand puteai sa te hahai cu oamenii, sa faci misto de ce ti se parea ca merita sa faci misto, fara sa iti fie teama ca sunt unii care vor zice, la un moment dat: “da-te, ba, esti prost, atata te scremi sa faci niste glume”.
Blogurile. In alte vremuri. Cand puteai sa iti exprimi liber opinia, fara sa fii acuzat de altii ca vrei sa “dai bine la SEO”. Pur si simplu spuneai ce gandeai despre evenimentele tarii. Sau ale lumii. Chiar si chestii politice, pe vremea aia nu te acuza nimeni ca esti vandut unuia sau altuia.
Acum deschid Twitter din ce in ce mai putin, de Facebook nu mai zic, iar pe blog scriu despre lucruri in care cred, fara sa imi mai exprim opinii puternice despre lucrurile care se intampla zilnic. Desi as avea de 10 ori mai multe lucruri in care cred, dar pe care nu le scriu din…mai multe motive.
Colegi bloggeri si twitteristi, nu ne mai luati de urechi atunci cand vrem sa ne expimam opinia. Poate unii o fac pentru SEO si followeri, dar poate ca ii jigniti pe aia care inca mai spera ca locul in care se relaxau odata va redeveni acelasi loc misto, in care poti sa iti exprimi parerea fara sa iti fie teama ca iti taie cineva elanul.
LE: mistourile facute despre artistii care mor sunt de prost gust si nu fac obiectul acestui post.
Tweet
In Romania nu exista fraza geniala “we agree to disagree”. Dacă emiţi o părere, eşti catalogat imediat.
Ne simtim prea destepti si prea smecheri. Sa vina careva sa ne mai taie din picioare, ca s-a depasit cu mult plapuma aia.
Ba, să nu vina nimeni:) poate ăştia suntem noi de-adevăratelea: umflaţi de opinii. În maxim 10-20 de ani vom ajunge să discernem ce trebuie spus, ce putem spune şi ce nu e corect să spunem.
Noi. Nu ştim de cei care ne vor succede. Care şi ei îşi vor da seama de asta, dar numai când vor ajunge la o vârstă a înţelepciunii. But wait, copiii lor… şi copiii copiilor lor…
Hai, ca deja esti prea pesimist si ma enervezi :))))
PS: eu cred ca fiecare om are dreptul la o opinie. Insa nimeni nu are dreptul sa incerce sa anihileze opinia aia.
The wise old owl sat in the tree.
The more he talked, the less he’d see.
The less he talked, the more he heard.
Why can’t we be like that wise old bird?
Fara ironie sau acuze… Am scris ceva identic ieri. Ba mai mult, am scris de tine. Nu ma intereseaza care dintre noi a scris primul, oricum eu am citit abia acum articolul tau.
Dar ma bucur ca o idee din ceea ce am scris eu o regasesc si in gandirea ta. Si mai ales pentru raspunsul asta: “PS: eu cred ca fiecare om are dreptul la o opinie. Insa nimeni nu are dreptul sa incerce sa anihileze opinia aia”.
Cosmin, de cateva zile n-am mai citit nimic. Sunt intr-o semivacanta si ma preoupa mai mult bronzul personal, ca femeie sunt si io.
Dar l-am citit acum si iti multumesc pentru incredere, insa eu nu ma simt mai buna decat altii. Sau mai desteapta. E ca in viata cu bloggerii astia: ori ii citesti, ori ii ignori, ca e simplu sa scrii trei cuvinte si sa zici ca ai scris si azi ceva pe blog.
Om vedea ce va fi. Mie mi-a zis odata Petreanu: “Dar fata draga! Scrie pentru tine, in primul rand, citeste si fii tu multumita de ce-ai scris!” Eu il ascult
Daca cumva, candva, cuiva nu-i convine ce scriu, poate sa …se abtina , sau poate si el , la randul lui, sa-si exprime parerea fata de postul meu sau a altora, lucru pe care-l sugerez tuturor sa o faca. Chiar nu sunt curios daca dau bine la “SEO” sau nu, daca informatiile pe care le detin sunt pe placul tuturor sau nu, eu imi exprim o parere personala, o parere care probabil nu e agreata de toti cititorii, dar este a mea, proprie si personala. Doar pt asta sunt blogurile, nu? sa ai ocazia sa-ti exprimi punctul de vedere liber si in liniste, fara sa fi linsat de acesti asa zisi “jurnalisti” din zilele noastre.
Cat despre politica…o intrebare am si eu …
De ce nu era pic de sange pe camasa/fularul/hainele Domnului Adrian Nastase , dupa ce s-a impuscat in GAT ? doar nu s-a schimbat inainte sa plece cu smurdul la spital …. sau ?!
E foarte simplu: s-a creat un precedent. Un articol cu titlul de parere a aparut ca urmare a incasarii uni sume de bani – nu conteaza suma, nu conteaza ce e in articol. Asta conduce la o lipsa de credibilitate si la intrebarea “alte articole sunt urmarea unei comenzi?”. Ba mai mult, se vorbeste de bugete mai mari, influenta si asa mai departe, toate astea in scop comercial. Asta e ideea. E clar ca fiecare va judeca altfel si va avea o parere diferita. Adauga la asta faptul ca multi nu au etichetat cu [P] articolele platite si ajungem la ce?
Bloggeri. De ce ori ii citesti, ori ii ignori? O parere despre ei si activitatea lor nu poti avea? Ne dam cu parerea despre politica, transportul in comun, chelia lui Basescu, sasiul noului Aston Martin, regimul politic din Congo si asa mai departe; de ce ar fi blogurile o exceptie? Citeam pe multe bloguri ca respectivii care critica trebuie ignorati – ca nu stiu, nu se pricep. A, da, aia care se dau destepti din spatele tastaturii. Ei bine, daca voi bloggerii nu reusiti sa-i puneti la punct prin replici pe acei “zei” din spatele tastaturii, e grav. E grav pentru ca armele voatre ar trebui sa fie scrisul si parererile exprimate, la nevoie, taios.
Suspeiarba, nu discut despre subiectul Nastase, nu ma pricep nici la politica, nici la sinucideri
Dam167, eu am articole pe care le scriu contra unor sume de bani, dar niciunul dintre ele nu poate fi acuzat de lipsa de credibilitate. Poate pentru ca aleg produse si servicii despre care as scrie chiar daca nu as primi bani, iar refuzurile de campanii sunt de 2 ori mai multe decat acele campanii pe care le accept. La mine campaniile au ca tag “publicitare”, insa nu stiu din ce cauza nu apar pe site, am inteles ca e din cauza temei, pe care o s-o schimb in curand.
Cat despre opinii, am zis ca fiecare om are dreptul la una. Eu nu am de ce sa pun la punct pe cineva, e ca si cum m-as duce in casa omului si as incepe sa-i dau sfaturi despre cum sa-si aranjeze mobila, ca mie nu-mi place asa cum e. Fiecare doarme dupa cum isi asterne.
Eu, pe Arena IT, am inceput sa scriu tot mai mult ce-mi place si ce nu. Pana acum feedbackul a fost pozitiv (din partea firmelor criticate) sau inexistent.
Pe blogul personal am inceput sa fac la fel, cu toate ca nu-l citesti mai nimeni. Sa laud ce e de laudat si sa critic ce nu e ok.
Cred ca asta ar trebui sa faca toti, sa spuna ce au pe inima daca vor sa se schimbe ceva, candva.
Daca emiti o parere, sigur se gaseste unul sa iti dea in cap, nu sa isi exprime parerea lui si sa-ti demonstreze de ce nu este el de acord cu tine. Oamenii (atat online, cat si in viata reala) confunda parerea cu datul in cap (“Esti tu prost, ma”). Se pare ca se simplifica mult gandirea, esti impotriva mea sau se acord cu mine. Poate eu sunt de acord cu jumatate din ce spui tu. Lumea nu este asa alb si negru precum am vrea noi sa fie. Intamplator, am scris recent de ce imi place mie online-ul. Eu inca mai sunt la partea frumoasa, se pare. Incerc sa nu imi otravesc sufletul cu relele pe care le citesc.
S-a stricat mult online-ul de la noi, ai dreptate si nu prevad sa-si revina curand. N-ai voie sa-ti mai exprimi o parere fara sa fii etichetat, mi se pare un mediu care si-a pierdut calitatile de odinioara.