Haosul e doar ordinea dezorganizată
|Stați așa, că n-am renunțat la blog. Nu mă pot plânge de lipsă de timp, dar nici nu-mi prisosește. Zilele astea am preferat să rup HBO Go/Netflix în două, seara, și s-a dus de suflet și decizia mea de a nu mai viziona seriale (pentru că am încălcat regula cu House of Cards).
______________________________________________
Mă întreb uneori (zilele astea mai des) de ce se supără oamenii când nu vrei să le faci lucruri pe gratis. De când a devenit o rușine să spui „fac asta și te costă atât”? Parcă ne e tuturor din ce în ce mai rușine să admitem că suntem plătiți pentru munca prestată. Sigur, mă refer îndeosebi la muncile din sfera digital/PR/consultanță. Poate că prietenii din București vor fi puțin întrebători citind asta, dar, vă spun: în orașele mici e un haos de nedescris. Ajungi, literalmente, să fii arătat cu degetul pe stradă: „uite, aia cere bani ca să trimită niște e-mail-uri.”
_____________________________________________
Că veni vorba, PR-ul înseamnă mai mult decât atât. Mai mult decât să zâmbești la un eveniment. Mai mult decât să trimiți un comunicat de presă. Mai mult decât să faci trei liste. Un infinit de mai mult, însă am renunțat de ceva vreme să mai explic. Cine pricepe – bine, cine nu – la fel de bine.
_____________________________________________
M-am tot lăudat că nu urăsc nimic pe lumea asta, însă se pare că urăsc ceva din străfundurile sufletului: haosul. Am văzut o chestie drăguță într-un film, care spunea cam așa: „haosul e doar ordinea dezorganizată”. Așa că m-am apucat să fac ordine în haos, dar cuget că va mai dura o vreme până-l organizez bine de tot.
_____________________________________________
Azi ar fi trebui să sune contabila și să anunțe, cu bucurie în glas, că a luat hârtia care pune onor firma în relație financiară avansată cu statul român (aka plătitor de TVA). A sunat doar ca să spună că mai trebuie o hârtie. Well, impotența ANAF în a împărți agenții economici în „de bună credință” și „evazioniși” merită un articol separat. Deocamdată, hulita declarație 088 are scopul unic de a ne împărți pe toți „în simtiți și în mișei”. Că dacă n-o iei razna completând acte în sfânta disperare, atunci te va bântui dorința de a începe să fii evazionist. Norocul meu e că nu știu cum să fac chestii necurate.
______________________________________________
Am și eu fericirile mele ciudate. Săptămânile trecute, de exemplu, m-am bucurat ca un copil vreo două zile când unul dintre clienții de demult ai agenției a sunat că vrea să lucrăm împreună pentru o nouă campanie. Una complicată, dar foarte faină. Și m-am bucurat pentru că poate alege cel puțin 20 de agenții pe o rază de doi kilometri, dar a ales una care e la 600 de kilometri depărtare.
______________________________________________
Mă tot întreabă diverși oameni de ce nu renunț la blogul ăsta. Că acum sunt doamnă în PR, că nu se face să am blog în care să scriu despre mine, că acum am o imagine de respectat. Păi și ce, până acum n-am avut vreo imagine de respectat? Blogul ăsta e parte din mine. M-a ajutat să-mi strâng aici toate frustrările și bucuriile într-o perioadă foarte grea, m-a adus aproape de o meserie care îmi place și de care nu m-aș fi apropiat altfel. Am mai spus-o și o s-o mai spun: îmi asum toate etapele vieții mele. N-am șters niciodată nimic de pe blog, oricât de rău aș fi dat-o de gard. Rămân autentică și prin asumarea asta.
______________________________________________
Apropo de ce ziceam mai sus: blogul m-a ajutat în lupta cu depresia. A fost caietul pe care-mi scriam gandurile sumbre, nervoase, iritate, frustrate. Am scos răul din mine ca să pot să trăiesc cu mine în pace.
______________________________________________
Voi ce mai faceți?
Foto: Organized Chaos by Shutterstock
Tweet
Si eu ma uit la House of Cards!!! 😀
Noi două și toată lumea :))
Eu nu am văzut niciun episod din serialul ăla dar sunt pe aceeași lungime de undă cu tot ce scrie în articol. Chiar cu tot.
Am vazut duminica sezonul 1 in intregime. Si aseara am sarit din pat la sfarsitul episodului 1 din sezonul 2. Pentru ca motive 😀
Marcel, bine-ai venit în club.
Soră-mea, ah, ce departe ești. Eu sunt la zi 😀
Esti obligat prin lege sa te uiti la seriale bune so don’t feel sorry!
Io-te inca niste bunatati la care merita sa-ti pierzi timpul:
Vikings, Vinyl, Better Call Saul, 11 22 63.
Mulțam fain. Deși serialul în cauză nu era subiectul principal din articol țin să aduc o completare, că se putea înțelege și altfel iar eu țin la imaginea mea! Nu am nimic cu acel serial (nici nu știu despre ce-i vorba, dacă nu caut pe net despre el) ci pur și simplu nu am avut ocazia să dau ochi în ochi cu el.
De fapt nu mă înghesui foarte tare după seriale pentru că nu-mi pot face program după ele atunci când sunt date periodic la tot omul de rând, săptămână de săptămână, după atâta timp mai uiți/uit ce s-a întâmplat în episodul anterior (din acest motiv nu le pot urmări decât în streaming pe net) știu cum e când te prinde câte unul…
Pe mine m-au prins (dar bine de tot) True of Blood, Las Fierbinți, Lost, văzute în stilul smuls, cam 1-2 sezoane pe weekend, cu ridicări sporadice de pe canapea doar pentru supraviețuire!
Gigel, Better Call Saul e pe lista de mult. Cam de când am văzut Breaking Bad. Mulțam de recomandări!
Marcel, Las Fierbinți îmi place și mie 😀
Sa inteleg ca la întrebarea ,,ce mai facem?,, toti raspundem ca ne uitam la seriale. Nu ca eu as face altfel, dar ma intreb (retoric, evident) ce meteahna au stirile sau ,,actualitatile,, si cred ca stim raspunsul cu totii. Ce frumos evadam din cotidian cu un serial bun! Ne mai trece de declaratia zero-nu-stiu-cat ( apropos, eu mi-am inchis PFA-ul in 2013 si inca mai primesc cate-un bonus de la ANAF) sau de ,,prietenii,, care te cauta doar sa-ti ceara ,,un mic favor, , doar asa ca te cunosc si ii cunosti,. Ca doar intr-un targusor, sunt numai neamusaguri si prietesuguri, si-o mana spala pe alta si singurul lucru de platit e franzela, de restul te descurci.( De-aia m-am enervat si mi-am luat masina de facut paine! Se invarte contorul de la electrica de parca-i caruselul de la Prater, dar le-am tras-o! ) Acestea fiind spuse, va doresc vizionare placuta!
N-ai ce să faci, serialele sunt o modă de ceva vreme. Și să știi că mie încă nu mi-a trecut de declarația aia, aștept să-mi primesc naibiului hartia, să pot să mă îmbăt că am voie să plătesc bani la stat :))