Iubeste-mi pasiunile
Nu mai stiu exact ce emisiune am vazut pe la TV (ceva cu oamenii astia care canta), iar unul dintre concurenti povestea ca iubita lui nu stie ca participa la concurs, ca nu-l sustine deloc in treaba asta cu muzica, ca o minte de fiecare data cand are vreo cantare pentru ca ei nu-i place sa-l vada pe scena. Mai ales nu-i place ca-l vad alte fete, asta era problema.
Gelozia asta absurda ma descumpaneste si nu-i vad sensul. In teorie, se spune ca omul pe care il iubesti ar trebui sa beneficieze de sprijinul tau neconditionat atunci cand simte care ii e drumul in viata. In practica, foarte multe femei sunt in situatia acestei fete, cu mentiunea ca unele dintre ele mascheaza cu abilitate dorinta de posesie nemarginita a iubitului din dotare.
Am cunoscut la un moment dat un tip misto care lucra la ceva depozit en-gros, produsele comercializate nu sunt importante. Tot povestind despre una-alta cu el, am aflat ca ii place foarte mult sa picteze. Intr-una din vizite mi-a aratat niste poze pe care le facuse lucrarilor lui. Omul avea talent cu carul, iar el era gestionar intr-un depozit. L-am intrebat de ce nu organizeaza o expozitie cu lucrarile lui, puteam sa il ajut cu niste contacte. Mi-a spus ca si-ar dori, dar iubita lui nu vrea ca el sa faca asta, crede ca e o prostie care i-ar ocupa atat de mult timp, n-ar mai face niciun ban si n-ar mai avea timp pentru ea. Imi cazuse mandibula de uimire si l-am intrebat daca e sigur de sentimentele ei. Da, era sigur.
Peste cativa ani m-am intalnit cu el intr-un alt oras, pur intamplator. Iubita il parasise cu vreun an in urma si la despartire ii spusese ca devenise prea blazat si ca nu mai are niciun fel de sclipire. N-o mai atragea. Omul isi reprimase atat de tare pasiunea pentru pictura incat nu mai ramasese nimic din el. Dupa despartire a reinceput sa picteze si la momentul intalnirii noastre avea un vernisaj in orasul respectiv.
Nu mi-as cenzura pasiunile pentru nimic in lume. Din fericire, n-am fost nevoita vreodata sa fac asta. Nici n-as putea sa interzic vreo pasiune (exceptie face pasiunea pentru alte femei; de fapt, si cu aia sunt de acord atata timp cat nu stiu ce se intampla, dar asta e alta poveste). Sunt de acord cu compromisurile in relatie, dar de aici pana la a interzice lucruri care fac bine spiritului, e cale lunga. Poate ca nu inteleg niste pasiuni, poate ca nu inteleg cum ajungi sa iti dedici trei sferturi din viata unui lucru care iti pune sangele in miscare si iti provoaca adrenalina, dar pot sa admit ca intr-o relatie nu trebuie sa fii musai cel mai important, tot timpul, pentru celalalt.
Iubirea neconditionata e o utopie. Toti ne-o dorim, niciunul dintre noi nu stie cum sa ajunga la ea. Se spune ca iubirea adevarata vine atunci cand iti doresti ca omul de langa tine sa fie fericit. Eu zic ca iubirea adevarata vine atunci cand iti doresti ca omul de langa tine sa fie fericit chiar si atunci cand acea fericire vine din alta parte, in unele momente. Si daca nu esti in stare sa incurajezi si sa sustii pasiuni, atunci ar trebui sa te lasi de iubit.
Nu, sa iubesti cu pasiune nu e un compromis acceptat.
Tweet
Doamne, cum sa-i acoperi omului pasiunea cu perna, ca n-ar mai avea timp de tine? Il loc sa il iubesti si mai mult pentru ca e deosebit si sa ii apreciezi unicitatea, sa il vrei just another face in the crowd. Eu cred ca era o persoana atat de goala pe interior, ca a vrut sa il aduca pe el la acelasi nivel. ‘Daca nu esti in stare sa incurajezi si sa sustii pasiuni, atunci ar trebui sa te lasi de iubit’ – Word!
În primul rând, tu, ca om de onlain ce te consideri, mă mir că nu i-ai recomandat internetul. Sunt tot felul de site-uri unde poți publica și vinde lucrări. E modul perfect prin care poți afla dacă lucrările tale stârnesc interesul – comod și ieftin.
Ce ai descris tu acolo nu e chiar cenzurarea pasiunii (care sună dubios), ci mai degrabă o reorientare profesională și un risc. Practic, pictura clasică nu cred că poate asigura un trai decent. Mai mult, pasiune nu înseamnă să și trăiești din asta.
În rest, faptul că nu ai inițiativă pentru a nu supăra partenerul spune multe despre tine. Într-o relație în care trebuie să ascunzi ceva e o problemă. dacă nu o rezolvi și nici nu renunți la ea, numai tu ești de vină.
Alice, sunt multe relatii in care se intampla asta: unul omoara pasiunile celuilalt. Din pacate.
Dam, sa le luam pe rand, ca azi am mai mult timp decat de obicei.
Intamplarea povestita de mine se intampla prin 2003 sau 2004, nu mai stiu exact. Pe atunci foloseam yahoo mail si citeam vreo 2 ziare online.
Pentru unii oameni, sa-si traiasca pasiunea e mai important decat sa faca bani. Totusi, ideea era ca putea sa le faca in paralel, o vreme, asa cum face toata lumea.
Nu in ultimul rand, tu nu ai de unde sa stii ce inseamna initiativa mea intr-o relatie. In mod sigur ca nu vei sti vreodata. Vorbesc aici despre un singur lucru, si anume incurajarea unor pasiuni care il fac pe omul de langa tine sa fie plin de viata.
Cat despre locul in care tu ai gasit scris ca e necesar sa ascunzi ceva pentru a avea o relatie fericita, ma dau batuta. Citesti printre randuri lucruri care nu sunt scrise.
Amandoi suntem pasionati. El e numismat, pe langa ca este inginer. O pasiune frumoasa si in unele momente banoasa. Eu eram innebunita sa fac web design. Acum 10 ani ‘ardeam’ gazul pe net si invatam asa de plictiseala. In urma cu 3 ani am transformat pasiunea in business, pentru ca am ramas fara jobul anterior.
Mi-a placut enorm viata de om de radio, motiv pentru care am tras 10 ani in domeniu, dar, cand s-a inchis si portita asta, m-am bucurat ca am avut o oportunitate. Nu discut diferentele de venituri, va puteti imagina ca exista ceva diferenta intr-un salariu de post de radio provincial si banii pe care-i poti face, daca te duce un pic capul in online.
El m-a impins mereu din spate. Sa fac, sa dreg, sa incerc. Am avut primul meu job de web designer (concomitent cu emisiune la radio) prin 2006, cand salariul la radio era extrem de mic. Si el mi-a spus atunci, ca, daca tot imi place sa fac situri, poate e cineva interesat de serviciile mele.
Si, cu toate indoielile mele, am facut treaba buna si am primit job in domeniu. Apoi, ca ‘freelancer’, au aparut oameni destui care sa doreasca sa lucrez cu ei.
Mi se pare absolut cretin sa tii oamenii de lesa. Imi plac oamenii cu pasiuni ‘conexe’ si, chiar daca nu sunt afaceri bune, pasiunile astea ii fac mai interesanti si mai fericiti.
Ma bucur ca omul in cauza si-a urmat pana la urma visul. Si va gasi o femeie care sa-l aprecieze pentru ce este si ce stie
”Nu mai stiu exact ce emisiune am vazut pe la TV (ceva cu oamenii astia care canta), iar unul dintre concurenti povestea ca iubita lui nu stie ca participa la concurs, ca nu-l sustine deloc in treaba asta cu muzica, ca o minte de fiecare data cand are vreo cantare pentru ca ei nu-i place sa-l vada pe scena. Mai ales nu-i place ca-l vad alte fete, asta era problema.”
Mai bine?
Aha, deci vorbesti despre mine, apoi nu mai vorbesti despre mine. Ne hotaram si noi?
Pronumele ăsta mai e și generic, că mai sunt paragrafe diferite pe acolo. Vorbesc eu destul despre pișcotăreli și lipsă de documentare. Ajunge asta, nu mă bag și în relații, mai ales că subiectul ăsta mă interesează mai puțin decât lansarea noului aifon. Deci e safe, nu mă bag la relațiil tale.
Sa vezi gelozii cand esti pasionat de dans, mai ales de cele mai pasionale si in pereche (cum ar fi tango-ul argentinian sau unele din dansurile latino). Nu sunt probleme daca pasiunea e comuna la amandoi, ca intelege fiecare ca e vorba doar de un dans si nu de mai mult. Insa daca pasiunea nu e comuna si nici incredere nu e, cred ca e prapad.
Ancuta, la asta cu dansul nu m-am gandit :))