Jurnalism
Multa lume stie deja ca am aparut intr-un interviu al ziarului Adevarul, editia de Timisoara. Am primit o multime de felicitari de la multi oameni dragi care au fost incantati ca “m-au dat” la ziar.
Recunosc, ideea ma incanta si pe mine atunci cand am dat interviul. Pentru ca ma intalnisem cu respectivul reporter inainte de licitatia pentru Daniel Raduta si ma bucuram ca pot sa spun povestea evenimentului si pot sa multumesc oamenilor cu care am lucrat. Si, cu toate ca eram prinsa pana peste cap cu ultimele pregatiri, mi-am rupt o jumatate de ora sa vorbesc despre ceea ce se intampla acolo, despre munca noastra, despre tot, mentionand de la bun inceput ca nu vreau sa fiu doar eu cea care primeste meritele pentru actiune.
Ieri, am fost socata sa vad ca tot ceea e discutasem cu reprterul respectiv, a disparut in neant. Oamenii mentionati de mine parca nici nu au existat vreodata, ceea ce am spus despre actiune nici n-a fost macar amintit, iar tot ceea ce s-a scris a fost preluat din articolele de pe blog, aproape cu copy/paste.
In momentul in care m-am enervat, un om a carui parere o respect si o apreciez mi-a spus asa: “data viitoare, sa te inveti sa ceri intrebarile pe e-mail”. Probabil ca de acum inainte asa o sa fac, daca va mai fi cazul.
Imi cer scuze tuturor celor care au lucrat cu mine si care nu s-au regasit in articolul respectiv. A fost o munca de echipa si vreau sa multumesc tuturor inca o data pentru eforturi: Mile, Ramona, Cristina, Raul si Amalia.
Tweet
Io sunt sigur că toată lumea vizată, lăsată pe dinafară de redactorul respectiv, ştie cam cum se face jurnalismul în România, şi mai ales cum se face la Adevărul. Gândeşte-te doar la faptul că, până la urmă, a ieşit un articol despre o bloggeriţă… fără niciun link!
Io am o experienţă personală cu ei, anume “interviul” cu tata de acum o săptămână: http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Pasarile_care_aduc_boala_intre_rafturi-Adevarul_de_Seara_Timisoara_0_216578584.html
Tata una a zis, dl. Ernst a scris porcării (şi asta după ce m-a trezit la 10 jumate duminică). Plus alte chestii pe care nu le-aş scrie aici. Io zic să nu te panichezi, toţi care te-au ajutat au făcut-o nu ca să apară la ziar, ci ca să ajute un om.
darling, postarea asta e inca o dovada ca ceea ce ai realizat se datoreaza felului tau de a fi iar cei care te-au ajutat stiu asta si te apreciaza ca atare. Jos palaria!
Deci din nou . Papagalii au facut-o din nou . Mi s-a intamplat si mie : una am vorbit la telefon cu un asazis reporter , si alta a aparut in ziar. La sfaturile lui Nela si Ovidiu i-am lasat in pace. Astia fac de rahat numele ziarului : Minciuna , nu Adevarul .
Cat despre tine , si toti cei care au pus osul la organizare , aveti toata stima noastra . Fii sigura de asta !
Din păcate, ai picat pe mâna “ziaristului” greşit. Reputaţia lui este cunoscută pentru lucrurile amintite mai sus şi de tine şi de Ovi şi de tac’su.
Păcat de numele ziarului, dar mai ales păcat de munca ta şi mai ales de timpul pierdut cu asemenea specimene.
I: Ce e adevarul pentru patriciu?
R: Blogul
Nebu, FELICITARI sincere pentru toata munca si rezultatele in cauza. Ai facut o minune alaturi de niste oameni de nota 100. Ca articolul s-a publicat cum s-a publicat? Ce naiba sa mai zicem? Parca nu stii cum e treaba la “presari”. Mai sunt si limitari de cuvinte, mai is cine stie ce politici editoriale fanteziste, plus creierul celui care pune la cale articolul … asta e. Tu sa fii sanatoasa 😉