Locul meu preferat din Romania

Mi-a dat Bobby o leapsa. Faina leapsa, ca io numa’ de astea fac ;). Trebuie sa scriu despre locul meu preferat din Romania, lucru destul de dificil de facut, pentru ca sunt atatea locuri frumoase, incat nu mi-ar ajunge o saptamana sa scriu despre toate. Insa unul singur le bate pe toate: locul copilariei mele.

Cand aveam doar cateva luni, bunicii m-au luat cu ei in tabara de copii unde erau administratori. Erau destul de scurte perioadele in care eram cu parintii, pentru ca, pe vremea aia, era destul de greu sa lucrezi in 3 schimburi si sa ai grija si de un copil. Asa ca marea parte a copilariei mi-am petrecut-o la Santa, la 4 kilometri distanta de Paltinis, intr-un loc care si acum pare rupt din rai.

Locul are vreo 10 cabane de toate, incluzand si cantina plus bucataria, cabana padurarului si cabana administratorului. Pana acum vreo cinci nici una din cabane nu era renovata, focul se facea tot cu lemne, iar spalatul pe ochi se facea la jgheaburile metalice din apropierea cabanelor. In jurul locului e doar padure, de brazi, cu multe locuri in care se gaseste zmeura. De afine nu mai vorbesc, sunt atat de multe tufele alea incat sunt foarte mari sansele sa le strivesti in timp ce mergi prin padure.

Da, iubesc locul ala atat de mult incat mi-am pus poza uneia din cabane pe cardul meu cel personalizat. De cate ori merg acolo ma simt copil, fara griji, fara nimic care-mi intuneca trecutul sau viitorul. Si cel mai drag lucru pe care mi-l amintesc e felul in care se supara bunicul meu pe mine cand dispaream ore in sir prin padure, iar el ma cauta innebunit de spaima ca as putea sa intalnesc vreun lup sau vreun urs.

Imi pare rau ca nu am poze de atunci, dar am cateva facute anul trecut, de Pasti, cand am dat o fuga sa vad micul meu colt de rai.

As vrea sa mai aud povesti frumoase despre locuri din Romania. Cristi, Richie, Clawd?


14 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *