Soferi de Targu Jiu

Frate, astia-s dusi rau de tot. Aici nu exista masini de alea semi-scumpe sau semi-ieftine. Exista doar super-masini de 200+ cai putere sau exista Dacii. Ca atitudine, soferii sunt exact la fel: mandri ca sunt la volanul unui bolid de invidiat sau mandri ca harbul lor inca mai circula pe drumurile publice.

In orice caz, aroganta e la ea acasa. M-am chinuit 6 minute sa fac stanga de pe o strada laterala spre un bulevard principal. Nu exagerez, 6 minute. Tot inaintam cate 20 de cm la o jumatate de minut, pana cand, practic, am ajuns pe mijlocul strazii. N-ai fi vazut pe vreunul din sensul opus sa opreasca si sa ma lase sa trec. Toti ma ocoleau, nu le-ar fi dat prin cap ca ar fi fost mai simplu sa ma lase sa trec. Nu va spun despre privirile incarcate de stupoare pe care le-am primit cand i-am lasat eu pe altii sa treaca…

Semafoarele aici sunt pentru fraieri, trecutul pe rosu e ceva atat de obisnuit, incat ma astept sa ma claxoneze vreun dement ca de ce stau si astept culoarea verde. Of course, blocajele sunt si ele ceva obisnuit, la fel si cretinoizii care claxoneaza desi vad clar ca nu ai unde sa mergi mai departe. Azi, soferii de Targu Jiu au blocat o salvare in mijlocul lor, pentru ca n-au vrut sa se dea la o parte. Nimeni, in afara de mine, nu s-a tras pe margine cu avariile puse.

Auzisem ca in Franta soferii isi parcheaza masinile scoase din viteza pentru ca altii sa le poata muta in caz de nevoie. Mno, cam asa e si aici si nu exagerez deloc. Imi pare rau ca nu am aparatul foto la mine, sa va arat cum se blocheaza unii pe altii, doar pentru ca nu au unde parca; l-am vazut si pe un nene impingand o masina care il blocase. A iesit omul din parcare, s-a dat jos, a impins masina la loc si s-a carat.

Sper sa plec din orasul asta cu masina intreaga.


9 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *