Trei de trefla – 6
Cred ca ati observat, deja, pana acum, ca gusturile mele in materie de muzica sunt foarte diverse. Daca ascult dimineata gothic rock, seara pot s-o termin foarte bine cu o muzica electronica (gen Omega) sau, de ce nu, cu un pop comercial al anilor 90. Deh, diversitate, ca ne place.
Pe Jamiroquai i-am vazut prima oara la MTV (sau era Viva?) prin ’97. Am zis bine “am vazut”, pentru ca videoclipul de la Virtual Insanity (piesa lor de rezistenta) este halucinant pentru mine pana in ziua de azi, ma capteaza si ma captiveaza acum la fel de tare ca si atunci. Am remarcat timbrul interesant al vocii lui Jay, o voce pitigaiata fara sa fie stridenta, voce care mi-a ramas in cap si pe care as recunoaste-o din cateva zeci.
De fapt, vocea asta e exact ceea ce ma fascineaza la trupa asta, pe langa senzatia de nebunie si libertate pe care o am de cate ori ascult cate o piesa de la ei. Imi dau asa, o stare de bine, de-mi vine sa tot dansez.
Ceea ce va doresc si voua 
ca tot ai zis de gothic rock, nu faci un post si cu din astea? ca sunt curioasa ce pui 😛 puuuuppp siiiis :*