Chiar nu-i usor sa fii femeie

Noi, muierile, avem tot felul de probleme. De astea inchipuite, ar zice unii, dar, totusi, pentru noi sunt probleme importante. Cand m-am mutat din Sibiu, la maxim doua saptamani de stat in Timisoara ma confruntam cu o chestie pe care nu o luasem in calcul: nu mai aveam cosmeticiana si coafeza. Adica femeile alea doua care se ingrijeau de mine o data-de doua ori pe luna nu mai existau in viata mea. Si nu m-am gandit niciodata ca asta ar putea fi o problema.

Am inceput cautarea si am avut noroc, ca la scurt timp am gasit un salon care parea perfect: o cosmeticiana care stie ce face si o frizerita/coafeza tanara, cu idei si cu grija mare pentru cliente. O vreme am fost multumita, apoi a venit criza. Cosmeticiana a plecat in alta tara, ca era mai bine platita, coafeza si-a deschis salonul ei la marginea Timisoarei, intr-un sat lipit de oras, practic. Deci imposibil de ajuns.

Apoi am gasit alta coafeza. Care, sistematic, isi batea joc de parul meu. Cumva nu-mi placea, dar nici n-aveam cand sa caut alta. La cosmetica crezusem ca am gasit salonul viselor, am dat de un salon care era, mai degraba, cabinet dermatologic. Partea proasta a fost ca doamna de acolo m-a facut sa ma simt foarte vinovata ca nu mai fusesem la cosmetica de aproape un an. Mi se pare absurd sa incerci sa te justifici pe banii tai. Si desi mi-a placut foarte mult tratamentul, n-am mai calcat pe acolo.

Cand Raluca m-a invitat sa testez un salon nou deschis in Timisoara m-am dus fara tragere de inima, convinsa fiind ca o sa gasesc multa fita, fara pic de suflet. Plus la fel de multa indiferenta si poate putin teatru, ca deh, vin niste unele sa se uite in ograda ta si tre sa iasa totul bine.

No, m-am inselat. Ma pregatisem sa stau o ora si am stat trei. Nu voiam sa ma las pe mana nimanui si am sfarsit prin a ma lasa pensata (de Bianca) si tunsa de o domnisoara (Claudia) care a stiut exact ce sa taie si cum. Dupa multa vreme, am gasit exact ce mi se potriveste. Si nu e lucru putin.

Antonela, sefa tribului de femei de la salon, e o femeie cu foarte mult stil. Si am zis intotdeauna ca un salon de frumusete se defineste cel mai bine prin reprezentanta ei, prin acea femeie care se ocupa ca totul sa fie perfect. N-am stat s ama uit pe la colturi, nu am cautat ceva rau, dar daca ar fi fost, din 8 muieri (cate am fost joia trecuta la salon) sigur una l-ar fi gasit. Am gasit, in schimb, multa curatenie, prosoape de unica folosinta (e prima oara cand vad asa ceva la un salon din Timisoara), niste coafeze si cosmeticiene cu care poti sa povestesti altceva decat despre ultima telenovela vazuta la teve (subiect pe care eu il pic, ultima telenovela vazuta de mine a fost Scalava Isaura).

Preturi? Nici scump, nici ieftin. Spre exemplu, un tuns costa 20 de lei pentru par scurt si 25 pentru par lung. Vopsitul 45 de lei, pensatul 20. Iar calitatea serviciilor oferite e mult peste aceste preturi. Mai multe despre salon gasiti pe pagina de Facebook, pagina web e inca in constructie.

Concluzia? Le sunt deja client

Tweet