O poveste #prinromania

Aveam de gand sa povestesc intamplarile primei zile de plimbari prin Moldova, insa lipsa internetului wireless din hotelul la care ne-am cazat in Piatra Neamt ma cam impiedica sa fac asta. Iar stick-ul meu de RDS…azi il vedem, si nu e. Drept urmare, cred ca poze doar maine sau in zilele urmatoare, cand vom ajunge la vreun hotel mai “user friendly”.

Azi, pe drumul dintre “Focul viu” (o chestie misto, cu gaze care ies din pamant si fac flacara, iar la 1 metru distanta curge raul) si Conacul Crupenschi, am auzit cea mai interesanta metafora despre tara asta frumoasa si atat de hulita. Romania este ca o familie de betivi: au o casa mizerabila in interior, e plin de gunoaie si abia ai loc sa treci dintr-o camera in alta printre sticle goale si sparte sau pet-uri lasate la voia intamplarii. Bineinteles, privita de afara, casa de betivi e o vila frumoasa, care are o curte interioara admirata de toti cei care se nimeresc in preajma.

Iar noi, echipajul care incearca sa redescopere Romania (Ana, Mugur, Adrian, Bobby, Corina si cu mine), suntem copiii care incearca sa-si depaseasca o conditie pe care nu ei au ales-o: aceea de a fi urmasii unor betivi.

Poveste spusa de Adrian.

PS: E frumoasa tare Moldova asta..


2 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *