Ce-aș fi vrut să văd în campania electorală

Toate partidele „catindate” la alegerile parlamentare din 11 decembrie suferă de aceeași boală majoră: uită de electoratul nehotărât. De oamenii ăia care nu merg la vot ori pentru că consideră că n-au pe cine să voteze, ori că nu știu că se întâmplă ceva atât de important (bănuiala mea este că din cei aproximativ 40% de oameni care nu votează, aproape jumătate habar n-au că sunt alegeri și care e scopul lor în viața noastră).

Aș fi vrut să văd, în campania asta, mai multă preocupare pentru ca mesajele electorale să ajungă la nehotărâți. Ba mai mult, aș fi vrut ca partidele să nu se străduiască atât de tare să întoarcă din drum hotărâții. Ca mine, de exemplu, care m-am enervat atât de tare în urmă cu vreo dpouă săptămâni încât am ajuns să mă întreb ce mama naibii fac eu cu ștampila aia în ziua de 11 decembrie, că-mi dau lacrimile numai când mă gândesc ce alternative am.

Aș mai fi vrut să văd în campania asta mai puține cioace și miștouri. Serios, atât au înțeles oamenii de comunicare din partide, că „trebuie să facem și noi niște virale, să se râdă lumea pe Facebook”. Râdem, cum nu, numai că mai amar și e mai mult un râs isteric.

Eu, să fiu într-un partid politic, mă înființam la ieșirea din clădirile universităților sau la ieșirea din fabricile mari. stăteam acolo cu fluturașe și disponibilitate la discuții timp de 30 de zile. Apoi mă concentram să văd unde-i mai găsesc pe ăstia care nu votează. Ce ziare citesc, la ce TV se uită, ce fac ca să se relaxeze. Adică research, că de aia se dau bani grei pe comunicare politică. Oricum, nimănui nu-i pasă cum se face treaba corect și bine, important e că se face mișto pe Facebook.

Revenind. Pentru cine interesează ce și cum e cu programele astea de guvernare, găsiți de toate pe site-ul ăsta. Între timp, eu aștept cu înfrigurare ziua de 11 decembrie, când o să fiu observator la alegeri.

S-alegem bine și cu cap, zic!

Foto: Inițiativa România

Tweet