Oameni si slujbe – sequel

Pe sistemul “orice continuare e mai proasta decat originalul”, azi vorbim despre reversul medaliei, intamplat in acelasi weekend de pomina de la Arsenal Park (stiu, v-am innebunit, dar o fost ataaaat de fainnnn).

Dupa ce abia ne-am urnit fundurile inspre casa, ca n-am mai fi plecat vreodata din locul ala fain, Ovi, Corina si cu mine am hotarat ca nu-i fain sa ne despartim de Berni (si de colegul lui cel bucatar, care ne-o incantat papilele gustative tot weekendul) chiar atat de usor si ne-am oprit la Ana Lugojana sa gustam din faimoasele clatite banatene. Clatite care mie nu mi se par cine stie ce maiestrie, dat fiind ca sunt gretos de dulci, dar mno, sunt altii care le apreciaza mult.

Cum stateam noi asa, de povesti, cu mintea la ce am facut in weekend, apare pe terasa un domn care il roaga pe ospatar sa tina masa eliberata in urma cu cateva secunde, pentru a-si putea aduce nevasta si bebelu’ de la masina. Osparatul zice “sigur, nici o problema” (l-am auzit, deci nu vorbesc din filme), iar omul pleaca dupa familie.

Dupa nici doua minute, omul se intoarce si stupoare: masa despre care vorbise cu ospatarul era deja ocupata. Intrebandu-l pe om de ce n-a tinut masa rezervata, raspunsul a fost: “Dom’ne, io am treaba, nu pot sa stau langa masa s-o tin ocupata”. Bineinteles ca barbatul s-a enervat si i-a spus ca no, daca stia ca nu poate sa tina masa, trebui sa spuna, ca statea el si nu mai mergea pana la masina. Moment in care a urmat o alta replica de mare angajament: “Pai asa trebuia sa faceti”.

Intre timp, alta masa mare se eliberase, insa barbatul a vazut ca era o masa libera mai jos si l-a rugat pe ospatar sa-i puna o fata de masa acolo. Replica: “Daca vreti va asezati la aia mare, daca nu, puteti pleca, io acolo nu va servesc.” WTF?!?!?

In tot acest timp, sotia domnului se plimba cu copilul care incepuse deja sa planga si barbatul, scos din toate rabdarile, a cerut sa vorbeasca cu patronul. Eu stiam deja ce replica o sa aiba conducerea, ca daca nu au grija ce oameni isi angajeaza, cu atat mai putin le pasa de clientii nemultumiti. Ceea ce s-a si intamplat: doamna care a venit sa vorbeasca cu barbatul nervos i-a indicat aceeasi masa mare pe care i-a oferit-o si ospatarul. Pana la urma, i s-a pus o fata de masa acolo unde a vrut si a fost servit. Probabil si cu ceva urme de ADN in mancare.

Mi-e sila de astia si i-as da afara in suturi. Insa, din pacate, astia is majoritari si tindem sa acceptam asemenea comportament, ca, deh, asa e in Romania. Si ne miram ca de nush ce cand ii vedem pe unii ca se poarta frumos.


2 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *