39 de lucruri pe care nu le-am învățat până la 39 de ani
|Cutuma pentru texte de felul ăsta e să-mi împărtășesc învățămintele din anii de viață de până acum. Învăț tot felul de chestii în fiecare zi, sunt suficient de norocoasă să am zile în care învăț chiar mai mult de 39 de lucruri noi (recunosc, e un eufemism pentru ce trăiesc neplăcut de prea multe ori). Dar pe astea de mai jos nu le-am învățat/trăit și nici nu mai trag speranță să le-nvăț vreodată.
1. Să înot. Nu, nu știu, și nici n-am tragere de inimă să învăț.
2. Să mănânc mâncarea chinezească cu bețe.
3. Să fac afaceri cu creierul, nu cu inima.
4. Să stau supărată pe cineva la care țin mai mult de o zi. Hai două, dacă e chiar ceva grav.
5. Să înțeleg complet că „nu contează anii din viață, contează viața din ani”.
6. Să îmi găsesc cuvintele în fața artiștilor pe care îi admir mult. Îngaim eu ceva cât de cât coerent, dar mă topesc vizibil în fața lor. Aia e, muritorul întâlnește zeitatea și cuvintele nu-și mai au rostul.
7. Să las curățenia de acasă pentru cafeaua din oraș.
8. Să ignor mesajele și e-mail-urile venite de la clienți seara și în weekend. Când meseria ta înseamnă să lucrezi cu oameni care au născut evenimente din pasiune, e greu să nu le răspunzi. Așa că nu-mi pare rău.
9. Să dorm măcar o noapte sub cerul liber. Fără cort, doar cu sac de dormit.
10. Să fumez mai puțin.
11. Să dorm mai mult.
12. Să mănânc varză de Bruxelles. Sau broccoli.
13. Să nu mă mai tem de cifra 13.
14. Să nu mai cred atât în superstiții. N-am multe, dar alea care sunt în mintea mea mă chinuie grav.
15. Să citesc SF-uri.
16. Să cânt mai puțin la karaoke (eventual deloc).
17. Să beau ceai. În afară de momentele în care sunt (foarte) răcită, dar cred că asta nu se pune.
18. Să mă relaxez complet. În mintea mea se întâmplă tot timpul răspunsuri la e-mail-uri, campanii, programări, despicări de fir în patru etc.
19. Să dansez cha-cha.
20. Să am grijă de un câine mai mult de o lună.
21. Să fac sport constant, nu o lună din trei.
22. Să cer. Mai ales să cer ajutor.
23. Să deleg. Nu pot și pace, tot eu fac mai bine orice.
24. Să-mi drămuiesc banii. All or nothing e deviza mea.
25. Să pun mai puțin suflet. În relații, în muncă, în viață.
26. Să înțeleg că nu pot mulțumi pe toată lumea.
27. Să mă opresc din cumpărat pantofi cu toc. Nu mai port de câțiva ani decât cu ocazii foarte rare, dar tot îi cumpăr. Am mai bine de 50 de perechi.
28. Să nu mai mănânc seara. Mai ales burgeri, șaorme sau mai știu eu ce alte bombe calorice.
29. Să merg la doctor la primul semn de ceva în neregulă. Nu, n-am timp, mă duc întotdeauna când arde rău. Asta o să mă coste la un moment dat.
30. Să înțeleg că anii trec, iar eu nu mai pot duce nopți de chef și apoi zile de muncă. Nu, n-o să înțeleg asta vreodată.
31. Să mă dau cu cremă antirid în mod regulat. Am o tonă de creme pe care le folosesc pe sărite, mai ales după perioade cu muncă multă și somn puțin. Am pretenția să funcționeze on the spot, ca bisturiul chirurgului.
32. Să fiu rezonabilă când sunt obosită. Nup, nu se poate, butoi cu pulbere scrie pe mine, combustie spontană la orice seamănă cu o timidă scânteie.
33. Să mă pun la somn când vasele sunt nespălate. Parcă aș dormi în bucătărie.
34. Să-mi fac patul dimineața.
35. Să pun o bluză înapoi în dulap după ce am purtat-o jumătate de oră. Orice haină purtată o dată ajunge la coșul de rufe murdare. Da, chiar și blugii.
36. Să nu uit acasă ceva când merg în deplasări. După ani întregi de trăit prin hoteluri, ai zice că ar fi trebuit să învăț să-mi fac bagajul în așa fel încât să nu uit nimic. Nu, nu e cazul.
37. Să mă liniștesc naibii când sunt pasager într-o mașină. Nu se poate. Pun frâne, schimb viteze, mă asigur, depășesc. Toate astea de pe bacheta din spate, că în dreapta nu pot sta.
38. Să dorm ziua.
39. Să cred în mine tot timpul, în orice moment. Să nu mă mai îndoiesc de ceea ce știu să fac.
Voi?
Photo credit: Sean Davis on VisualHunt.com / CC BY-ND
Tweet
Suntem cam pe aceeasi lungime de unda :))
2, 7, 10, 17, 27, 29 ofer consultanta
TmBlog, nu-i rău!
E., mulțumesc, la bețișoare m-aș băga, clar!
Bună. M-a distrat lista, cred că avem cu toții, dar nu am avut curaj să o scriem, de teamă că nu ne mai oprim.
Am o temă supertare acum, nu și grea, pentru că jumătate din a mea e scrisă deja aici.
” Să citesc SF-uri.”
Blasfemie. Cum sa n-ai timp de SF-uri, huh? :)))
Sunt o gramada de chestii pe care le-am invatat pana la 34 de ani. Si o gramada de chestii pe care le-am invatat.
Cel mai important lucru invatat e ca nici o perspectiva nu e definitiva. Daca azi cred ca stiu sa fac perfect chestia X maine aflu ca de fapt nu stiam nimic. Daca azi vad lumea in albastru maine probabil o sa o vad in verde. Etc.
Un fel de paradox cred – singurul lucru constant e ca nimic nu-i constant. 😀
De ce e important? Pentru ca devii mai relaxat stiind ca toate-s relative si nimic nu-i absolut.
Nu te mai stresezi ca nu ai facut lucrurile exact pe calapodul cutare sau nu ai urmat nush’ ce standarde personale/profesionale. 100% standardele alea nu sunt definitive. Nu sunt piatra ci vant.
Cred ca asta e o stare buna de spirit si te mentine tot timpul maleabi, adaptabil si intr-o stare continua de evolutie.
N-am zis că n-am timp. Nu citesc SF-uri pentru că nu-mi plac în mod deosebit.