Enel Focus On. Fizică nucleară, Tom Raftery și o fată în căutare de înțelesuri

Când aud expresii ca Extreme Light Infrastructure simt că acela e un moment în care ar trebui să mă strecor ușor pe ușa din spate a unei încăperi, pentru că n-am cum să duc o conversație despre ceva ce am auzit tangențial în The Big Bang Theory. Și că tot veni vorba despre serialul ăsta, mă simt exact ca Penny când în jurul meu se vorbește despre fizică sau principiile ei.

Această introducere fiind făcută, vă dați seama cam în ce stare de spirit am ajuns luni, 26 noiembrie, la Institutul de la Măgurele care îl găzduiește pe ELI NP – în traducere, cel mai mare laser din lume, care va fi pus în funcțiune curând. Eram acolo la invitația Enel pentru evenimentul lor global, #EnelFocusOn pe numele lui, care se întâmplă la fiecare ediție în alt loc din lumea asta largă. Ediția a 12-a, București, România – pentru prima dată la noi în țară.

Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară din România – ce face, varianta simplă

Pe vremuri, demult, aveam un amic foarte deștept care își făcea doctoratul în fizică nucleară la Măgurele. Atâta doar că nu prea știa să explice ce face el acolo, spre deosebire de Dr. Ionel Andrei care-a făcut lumină multă în capul meu cu un soi de „știați că” de mă simțeam într-un documentar Discovery (domnul este Director de Calitate la ELI-NP). Astfel, am aflat că: 10% dintre toate lucrările științifice ale României (atenție, nu doar cele despre fizica nucleară) vin din Institutul de la Măgurele; dau foarte mare atenție cercetării pentru metode avansate de păstrare a obiectelor de patrimoniu cultural; România, membru CERN, are o infrastuctură majoră pentru cercetare.

România a fost a patra țară din lume care a început cercetarea laser, după SUA, Rusia și Franța, iar impactul major după punerea în funcțiune va fi în domeniul medical – prin terapia cu protoni, în domeniul farmaceutic – se vor folosi radioizotopi noi în diversele tipuri de chimioterapie. Ce trebuie să știm noi, cei care nu înțeleg exact ce sunt ăia protoni și izotopi, e că cercetarea laser va dezvolta medicina și produsele farmaceutice astfel încât operațiile/tratamentele chimioterapice vor fi din ce în ce mai eficiente și mai puțin invazive. ELI-NP va fi complet operațional în 2023, când va ajunge la 324 de angajați, față de 185 în prezent (în continuare fac angajări, dacă credeți că vă pricepeți, puteți aplica; Groparu și cu mine am hotărât că putem să ne băgăm la ajutor de femeie de serviciu/om care dă din când în când cu rindeaua).

Revenind la lucrurile serioase și la evenimentul #EnelFocusOn, keynote speaker a fost Tom Raftery (Global VP, Futurist & Evangelist @ SAP, a fost unul dintre primii consultanți Social Media din lume, conferențiar, consilier etc.), ”a man of many hats”, la propriu și la figurat – îi plac imens pălăriile. Discursul lui a avut în centru explicarea conceptului de Internet of Things și legăturile cu energia de care tot ceea ce avem în jurul nostru are nevoie pentru a putea funcționa corect.

Mi s-a părut fascinant felul în care a îmbinat informația cu exemple din viața lui, iar ceea ce m-a făcut să înțeleg foarte bine impactul tehnologiei asupra creșterii mediei de vârstă până la care oamenii trăiesc (speranța de viață a ajuns undeva la 80+ pentru un om care trăiește, să zicem, decent, care a avut cât de cât grijă la alimentație sau mișcare) au fost exemplele din viața personală. Fiul lui a fost diagnosticat anul acesta cu diabet zaharat, ceea ce înseamnă că a devenit insulino-dependent și trebuie să își măsoare zilnic, de câteva ori pe zi, nivelul zahărului din sânge – operațiune destul de greu de făcut cu ustensilele clasice. Însă în ultimele luni a apărut un gadget, care se lipește pe mână (și stă lipit timp de două săptămâni, e rezistent la apă sau transpirație), e de mărimea unul abțibild mic, și transmite date în mod constant (de câteva ori pe zi) către familie sau medici, astfel încât toată lumea e în continuu la curent cu nivelul de zahăr din sângele copilului și pot interveni dacă e nevoie. Iar ăsta mi se pare un progres al științei mai mult decât remarcabil, faptul că există aceste mici chestii neinvazive care ne pot ajuta să ținem sub control câteva boli altădată foarte periculoase.

Pe Tom Raftery l-am luat și la câteva întrebări după prezentare, mai mult despre el decât despre ceea ce „predică”, să încerc să mă inspir puțin din înțelepciunea unui om care în jumătate de oră m-a făcut să înțeleg de ce Tesla e o companie energetică, nu una care face mașini, de ce vântul va fi cea mai mare sursă de energie până în 2027 și ce înseamnă toată nebunia asta cu Internet of Things.

Ești un om cu multe pălării, la propriu, dar mai ales la figurat. Faci foarte multe lucruri, iar pentru unii oameni e greu să facă și unul singur, d-apoi așa multe. Viața ta profesională pare perfectă, iar întrebarea este: îți iese atât de bine pentru că folosești tehnologia la maximum în favoarea ta sau ai un mindset bun pentru a păstra o ordine clară și curată?

Cred că nici una, nici cealaltă. Ceea ce cred că se întâmplă este că am un nivel al atenției foarte scăzut și mă plictisesc foarte repede, așa că nu petrec foarte mult timp cu lucruri sau informații care mă plictisesc sau nu-mi spun nimic care să mă intereseze. Drept urmare, dacă fac mai multe lucruri deodată, nu mă împotmolesc într-un singur subiect, nu mă plictisesc și-mi iau energia din a face ce-mi place și ceea ce consider cu adevărat important.

(Ok, aici mi-a dat de gândit, nu mi-aș fi imaginat că a te plictisi repede poate însemna și a căuta noi feluri de a ajunge la informații relevante pentru ceea ce-ți place să faci.)

România e o țară cu un decalaj enorm între cei care folosesc tehnologia de ultimă generație și cei care nu au ajuns decât la – poate – un radio sau un TV. Există vreo posibilitate de a uni aceste lumi? E nevoie să le unim?

Da, sigur că da, nu putem să avem o divizare digitală. De exemplu, telefonul Android pe care îl ții în mână ajută la accesibilizarea tehnologiei pentru că sunt ieftine, multă lume le folosește – ceea ce înseamnă că orice om mai puțin avansat în a folosi tehnologie are pe cine să întrebe despre funcționalități – și oferă acces usor la multe alte tipuri de tehnologie prin aplicațiile dedicate sau acces la informație. Și da, prin tipul ăsta de tehnologie – accesibilă și ușor de folosit – se mai poate închide din falie.

Dacă ai avea voie timp de 24 de ore să îți încarci un singur dispozitiv, care ar fi acela și de ce?

Mașina. (Râde și îmi spune că oricum mașina stă cel mai mult la încărcat.) Glumesc. Dacă ar fi să aleg un obiect, cel mai probabil ar fi telefonul, e ceea ce folosesc cel mai des.

Una peste alta, e adevărat că am plecat cu capul mare de la #EnelFocusOn, știți cum e când informațiile vin în valuri și te străduiești să reții cât mai mult; în plus, a mai fost și bucuria întâlnirii cu niște oameni care, deși excelează în tot ceea ce înseamnă tehnologie, fizică nucleară sau alte nebunii din zona asta, au făcut tot posibilul să vorbească într-un limbaj comun tuturor celor prezenți.

Tweet