“Daca faceti pentru ochii mei, tot pe voi va furati”
Vorba asta din titlu am auzit-o pentru prima oara in scoala primara. Invatam un dans popular pentru serbarea de sfarsit de an si era destul de complicat pentru noi. Pana la urma, eram niste pusti de 6-7 ani. N-am inteles prea bine despre ce e vorba si cum adica sa nu facem pentru ochii “lu’ tova”. Pai nu ea ne vedea, nu pentru ea trebuia sa fim cei mai buni si sa executam perfect ceea ce ne cerea? Drept e ca atunci cand se intorcea cu spatele, invartirile nu mai erau atat de corect facute, mai saream pasii, o mai lalaiam, de astea.
La fel era la orele de sport. Daca profesorul ne dadea de facut un set de exercitii si apoi pleca pentru 10 minute, noi faceam orice in timpul ala, numai exercitii nu. Voiam sa treaca cele 15 minute de incalzire si sa jucam handbal. Sau volei, la liceu.
Ei bine, de marti incoace sunt nevoita sa ascult din nou de un profesor. Ii zice instructor, de fapt, si e un pusti de 23 de ani cu un sistem pedagogic aproape de necrezut pentru cineva de varsta lui. Si nu numai ca il ascult, dar daca sugereaza cate o tema de exersat dupa-amiaza, ma trezesc ca execut exercitiul de buna voie, impingandu-ma singura pana la limita de rezistenta. Azi, de exemplu, m-a prins seara pe partie exersand virajele cu schiurile paralele. Si e greu ca naiba, practic am petrecut vreo doua ore facand genuflexiuni in viteza, pe schiuri.
(foto credit: Rares)
Pe baiatul asta de ne invata pe noi cum sa stam onorabil pe schiuri il cheama Marius. Dupa cum am spus, are 23 de ani si, pe langa treaba asta cu instructorul de schi, mai are si un job in Sibiu (unul destul de solicitant, as spune). Ii place sa se dea cu parasuta si, in general, face lucruri de astea de care noi, oamenii mari si speriosi, ne cam ferim. Azi ne-a impins de la spate, ne-a certat, ne-a laudat, ne-a incurajat, ca la final sa ne duca pe partia A, cea mai abrupta dintre partiile de la Arena Platos. Pe care chiar am coborat-o, de doua ori, a doua oara fara niciun fel de cazatura sau dezechilibrare.
(arata muuuult mai abrupta in realitate, va rog sa ma credeti)
Mi se pare foarte misto cum un om atat de tanar e capabil sa tina in frau un grup destul de orgolios de oameni (toti suntem destul de maturi, avem orgolii si mandrii), se muleaza pe abilitatile fiecaruia dintre noi si reuseste sa ne tina inchegati impunandu-se destul de lejer in fata noastra.
Drept urmare, daca veniti vreodata la Arena Platos si vreti sa invatati sa schiati, cautati-l pe Marius. N-o sa va para rau, garantat.
PS: imboldul pentru fiecare coborare era imaginea asta, vazuta din varful partiei:
#schiem este prima tabara de schi pentru bloggeri organizata de Arena Platos cu susținerea Sony, Vodafone, Mic
