“Faust” sau cum am mers in iad

Stau de cateva minute in fata foii goale si nu-mi gasesc cuvintele. Sunt naucita si exaltata, acum, la mai bine de 12 ore de cand am parasit Hala Libra din Sibiu, locul in care s-a jucat Faust, in regia lui Silviu Purcarete.

“Faust” e grandios. E o productie de teatru cum nu mai exista in Romania. Si cred ca nu fac o greseala daca afirm ca e in top 3 in Europa (desi, la momentul acesta, nu am cu ce sa o compar, in experienta mea de spectator de teatru).

“Faust” te duce pe scena, la propriu. Ce zic eu “scena”, mai bine as zice “Faust te duce in iad”. In iadul lui Purcarete, in iadul acela in care dracii zboara suspendati de carlige manevrate de un macaragiu, ispitele scuipa foc si pacatosii umbla plini de sange, purtand pe cap capete de porci morti. E grotesc, lipsit de orice urma de umanitate, plin de sex, aduland frivolitatea si ridicand blestemul la rang de rugaciune.

“Faust” e ACEL spectacol pentru care s-a inventat turismul cultural. Oamenii vin din toate colturile lumii sa vada draci zburand si pe Ofelia Popii, maiestuoasa Satana, neobosita tentatie, oribila ispita. Sa-l vada pe Ilie Gheorghe cedandu-i sufletul lui Mephistopheles si salvandu-si-l in ultima secunda. Sa-i vada pe cei 100 de oameni din distributie, sincronizati perfect, intr-o productie care iti ramane lipita pe creier, poate, pentru o viata.

As vrea sa stiu doar atat: cand se joaca iar Faust?

Credit foto: Mihaela Marin. sunt niste fotografii mai vechi, Faust se joaca inca din 2007.


10 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *