Descumpanire
Azi am trait unul dintre cele mai urate momente de cand lucrez cu online-ul, cu bloguri, cu PR, cu de astea: mi-a crapat laptop-ul. De fapt, notebook-ul primit cadou de la bloggerii din Timisoara si iubitul din dotare, acum 3 ani, de ziua mea. Un Toshiba atat de misto ca m-a facut sa-i dau si nume: Bozo. Asta e numele de scena, ca numele de “fabrica” e ceva de genul Toshiba Satellite T110.
Ei bine, Bozo s-a hotarat ca nu mai poate, dupa aproape 3 ani de suportat maltratari constante de cate 16+ ore zilnic. Ca nu l-am menajat deloc, l-am folosit intr-una. Chiar si noaptea. Chiar si duminica. Chiar si pe tren sau in autobuz. Hell, l-am folosit chiar si in parcari improvizate, cand trebuia sa trimit cate un e-mail urgent si eu eram pe drumurile patriei.
Momentul in care Bozo a inghetat si n-a mai vrut sa raspunda niciunei comenzi a fost cum a fost. Dar panica, descumpanirea, sangele scurs din creier in talpa a fost in momentul in care am realizat ca nu mai porneste. Butonul ala pe care apasam si care trebuia sa se inverzeasca, se incapatana sa ramana lipsit de viata, ca un fel de “in your face” simtit pana in ultimul cotlon al creierului.
“Vai. De. Capul. Meu.” A fost singurul lucru pe care am fost in stare sa-l spun, privind ecranul negru in care ma oglindeam. Mi-au aparut cearcanele instant si simteam sudoarea rece pe sira spinarii. “Eu acum ce fac?” imi canta in creier cu o repetitivitate ce ma scotea din minti. Contracte ce trebuiau completate, evenimente care se apropie cu repeziciune, e-mail-uri la care e nevoie de raspuns urgent si eu stau neputincioasa in fata unui laptop cu ecran negru ca smoala.
N-as fi crezut vreodata ca viata mea, asa cum o stiu, poate depinde de un lucru atat de mic si aparent neinsemnat. Ce naiba, e o masinarie. Una care poate fi inlocuita, reparata, dar, oricum, o masinarie. Nu mi-am imaginat ca DDL-urile pe care mi le stabilesc nu tin doar de disponibilitatea si programul facut de mine, ci mai au un factor neprevazut: masinaria care vrea sau nu sa functioneze.
Mi-a mai venit sufletul la loc cand am realizat ca am facut backup saptamana trecuta, duminica. Fac asta o data pe saptamana si sa-mi tie Dumnezo naravul, ca tare bun ii, mai ales in situatii de astea.
Bozo va fi bine. Pleaca in excursie la Bucuresti, la service-ul autorizat Toshiba, pentru ca Skin Media m-a sunat la vreo jumatate de ora de la tragedie (sigur ca m-am plans pe Facebook, trebuia sa impart oroarea) si mi-au spus ca-l vor ingriji asa cum merita.
Iar ca eu sa-mi pot face treaba in continuare, Samsung Romania a fost si mai pe faza si imi trimite un laptop pe care sa lucrez pana imi rezolv problema. Mie oricum imi placea de Samsung, de vreme ce-s mandra posesoare de Galaxy S III.
Tuturor le multumesc cat de tare pot eu, ca in nici un caz n-am cum sa-mi cumpar acum un laptop nou. Plus ca mie chiar imi place Bozo si as vrea sa-l mai folosesc macar un an. Hai doi.
Ce bine e sa scrii despre panica dupa ce problemele-s rezolvate. Si, ca veni vorba, nu-s vreo superstitioasa, dar 2013 asta n-o inceput prea bine.
Tweet
Nu conteaza cum a inceput, conteaza cum se termina! 😉
Si cum e SIII-ul?!
Adi, true. Abia astept sa revina Bozo de la doctor.
Carcalacul, S III e de vis. HTC-ul a ramas tot in familie, daruit sora-mii, tot cu iubire
Toshiba ca al tau am avut si eu. Foarte fain, mic, usor. Din pacate mie mi s-a spart displayul si ma costa mai mult decat dadusem pe laptop (il luasem la ceva oferta) ca sa-mi puna unul nou asa ca am renuntat
Si al meu avea nume: il chema Andrew. Sper sa ti se repare, ca-i fain tare.
Da telefonul cum de-i nebotezat ?
Imi pare rau pentru Andrew al tau. Ce ti-ai luat in schimb?
Ah, telefonul are nume, doar ca mi-i rusine sa-l spun public, o sa zica toata lumea ca distrug imaginea Samsung :))
Mi-am luat MacBook Pro. Da au fost multi factori ca au influentat deciza de a-mi lua Mac :))
Asa ca nu vreau sa zici nici ca recomand nici ca nu recomand…nasol nu-i, da nu vreau sa ajung nici desperate Apple fan care lauda in exces produsele Apple. Dezavantajul e ca e cu jumatate de kil mai greu decat Toshiba si uneori se cam simte (dezavantajul pentru mine).
Ma, pana la urma e bun ce iti e bun si ce ti se potriveste. Io cu Bozo am avut chimie, m-am obisnuit cu tastatura atat de repede ca nu mi-a venit sa cred.
Ah, si cu stilul lui foarte sprinten, ca sa zic asa.
Backup-uri iti faci? In momente din astea iti dai seama cate chestii poti pierde pt ca nu ai “investit” intr-un memory stick de macar 16 GB..
Este minunat ca ai primit ajutor atat de repede!
Uite cum te-am prins ca nu citesti tot articolul
Legat de ce zicea sasa, dacă aveți de gând să investiți 5-6000 lei într-un laptop, luați Mac. La banii ăștia nu merităm capriciile windows-ului sau aplicațiile tâmpite făcute de hp, sony etc. La mine e altceva: Sony mi-au oferit un Vaio, iar Microsoft un mouse touch.
@nebuloasa: promiți că dacă te faci ambasadoare nu pui pe tot blogul benăre în care e desenat cum că tu folosești brendul (așa ca la alții)? Promiți?
Doamna, tu sa taci, ca ai nimerit bine. Auzi dom’le, primeste alta jucarie sa-i tina de urat, i se repara aia veche etc si tot ea se plange 😀
Cred ca-i o faza de primavara cu sculele astea. Mi-a crapat si mie tractorul acum 3 saptamani, tot dupa 3 ani de utilizare. Si din pacate mi-a lasat o gaura maaaare in buzunar cel nou pe care a trebuit sa-l cumpar in seara respectiva. Asa ca unii is chiar mai descumpaniti 😀
@dam167 – cu 5-6000 de lei iei un rahat de Mac, asta in caz ca nu ai nevoie de ceva serios. In US un MacBook Pro decent (17 inchi, memorie etc, de genul care-mi e mie necesar) e la 2500 de dolari. Ma indoiesc ca-l iau la mai putin de pretul lui aici. Tendinta este ca preturile noastre sa fie undeva la 200-300% mai mari (din pacate pe incercate).
Eu am luat un Lenovo din asta cat un tractor la 4100 de lei (mi-am tras niste suturi intre picioare, desi nu am peste ce sa dau acolo), ca-l luam la 700 de dolari, daca nu eram aici) si-si merita banii (chiar si pretul umflat din Romania. La pretul asta luam un stift de la Apple cu ecran mic, de-mi blestemam zilele cu el.
Windows e chiar OK, daca esti in stare sa lucrezi cu el. Am folosit Windows 7 de 3 ani, FARA PROBLEME. Acum am licenta de 8 pe asta nou, sunt incantata de cum se misca. M-am jucat si pe MacBook, as capia sa le folosesc sistemul toata ziua, oricat de frumoase si de cool sunt produsele.
Dam, termina cu investitul, de unde 5-6000 de lei acum? :)) In alta ordine de idei, eu sunt ambasadoare Toshiba din 2008. Nu tre sa am un contract ca sa fac asta. Si apoi, cand m-ai vazut tu pe mine sa-mi tapetez blogul cu bannere?
Dojo, bai, am fost mega norocoasa. Mai ales ca, tot discutand, s-a ajuns la concluzia ca laptopul meu n-are o problema chiar atat de grava si se poate repara in cateva zile. Ceea ce ma bucura nespus
Al tau n-a putut fi reparat? Cu niciun chip?
@dojo: da, la 5000 lei nu iei un MacBook pro ca lumea, dar nu asta am vrut să spun. Ideea e că dacă te gândești la un laptop de 6000 lei, vei putea ajunge și la 8-9000, pentru că faci o investiție. Da, mai aștepți puțin, dar ajungi la suma aia.
Win 7 e ok, iar win 8 pare că se miÈ™că la fel de ok. Eu folosesc un număr de programe È™i atât, nu am nevoie de înflorituri la nivelul sistemului de operare, deci vreau să meargă. Sunt multe mărci care în numele inovaÈ›iei pun chestii tâmpite: 2 plăci video, cu drivere ciudate, alte aplicaÈ›ii pentru baterie în afară de cele de la win – funcÈ›ionează care cum È™i toate în acelaÈ™i timp – progrămele dedicate pentru securitatea sistemului È™i altele. Cu alte cuvinte, pe mine mă complică inutil. Adică eu setez consumul bateriei pentru performanță grafică maximă, dar luminozitatea ecranului îmi scade la jumate după 5 minute CU EL ÃŽN PRIZÄ‚ – de ce?