Karma de vineri

Zic din capul locului un singur lucru: sper sa nu tina karma asta tot week-end-ul, ca e grav.

Ma iau eu de dimineata, frumusel, si pornesc spre tramvai, asa cum fac in fiecare dimineata. Tramvaiul a ramas singurul mijloc de transport in acest oras despre care stii sigur ca rutele clasice sunt alea care inca se practica. Ca, in rest, orasul e pe jumatate (sau mai bine) inchis.

Problema era ca n-aveam bilet. Si cum nu doresc sa ma intalnesc cu vreun boactar de asta care sufera de exces de zel, intru in magazinul care vinde bilete RATT din statia de langa casa mea. “Da’ n-avem bilete, numai la 11 vin.”, imi zice – pe un ton spart si sictirit – doamna de la magazin. Biiiine. Sa mergem mai departe, spre urmatoarea statie (destul de aproape, la vreo 3 minute de mers pe jos). Cand sa intru in magazin, vad cu coada ochiului cum tramvaiul se apropia de statie, incetuc, asa cum ii sade bine. “Am timp sa iau bilet”, imi spun linistita.

Ei bine, n-am avut timp. Desi era doar un domn in fata mea, acel domn era foarte hotarat sa cumpere cam toate soiurile de sapun pe care le aveau la vanzare in magazinul respectiv, iar timp sa merg in alta parte sa iau bilet nu mai era. Drept urmare, am privit cum tramvaiul meu pleaca din statie, in timp ce eu stateam cu banii in mana, asteptandu-mi mult ravnitul bilet.

Iar ca astrele sa se imprastie de ras din cauza efortului meu de a cumpara nenorocitul de bilet, cand am urcat in sfarsit intr-un tramvai am constatat ca aparatul de taxare nu functiona. Asta pe langa faptul ca am nimerit in cel mai plin tramvai, desi nu era o ora de varf, clasele a doua si a treia de la o scoala din aproiere mergand in excursie prin frumosul oras.

Karma proasta, pleaca de aici!

Foto: The Girl Missed The Train by Shutterstock

Tweet