Sa ma si laud putin
Dupa minunata excursie cu bicicletele de ieri si dupa dansul de 5 ore la focul de tabara din Arsenal Park, ar fi trebuit sa am o febra musculara de mare exceptie. Mai ales ca saptamana trecuta, pe vremea asta, nu ma puteam misca din cauza spondilozei.
Se pare ca in afara de o usoara durere la maini (in palme, mai exact, ca am strans de ghidonul ala de parca viata mea ar fi depins de el), sunt ca noua. Si am o energie pe care mi-o invidiaza toata lumea, asa ca s-a dus de suflet plictiseala. Vreau inapoi….
TweetRelated Posts
-
De ce avem nevoie de un manifest pentru creativitate?
No Comments | Nov 30, 2013 -
Timisoara mea – continuare
3 Comments | Mar 4, 2010 -
Prea multele așteptări
6 Comments | Dec 6, 2017 -
Ce e o victorie atunci cand nu te poti bucura?
8 Comments | Oct 15, 2011
One Comment
Surprinzator, nici pe mine nu m-a durut nimic a doua zi… Dar nu stiu daca e meritul conditiei mele fizice sau al celor 2 aspirine pe care le-am infulecat repede cand am ajuns acasa