Am inceput sa ne uitam istoria
|Pe aia recenta, cel putin, ca pe cealalta am uitat-o de mult, din pacate. Nu-s eu cel mai fin cunoscator al istoriei, dar cateva lucruri tot am mai invatat in ultimii ani, parca as fi vrut sa recuperez ceva din ce am ratat in anii de scoala.
Aseara, pe TVR Cultural, am prins o emisiune despre revolta din 1987 de la Autocamioane Brasov, o revolta care a inceput ca si o greva, dar care a degenerat intr-o miscare care a devenit cea mai semnificativa dinainte de revolutie. Putini stiu, insa, ca doua revolte asemanatoare avusesera loc in ’86, la Cluj Napoca si cu cateva luni inainte de Brasov, la Iasi.
Multi au impresia ca acea revolta a fost o facatura si nu inteleg de ce au impresia asta. Pentru cei 61 de deportati si pentru familiile celor morti in urma torturilor, totul a fost cat se poate de real. Pentru cei ce atunci, la Brasov, nu si-au primit salariile, totul a fost cat se poate de adevarat.
De ce scriu despe asta? Pentru ca se pare ca nimeni altcineva n-o face. Pentru ca Realitatea are pe prima pagina o declaratie de-a lui Basescu, pe Gandul am gasit un articol despre lupta pentru putere in universitati, iar la Romania Libera se dezbate cum si-a facut Truica averea. Nimeni nu zice nimic despre faptul ca azi sunt 24 de ani de cand niste oameni si-au luat inima in dinti si au hotarat sa faca ceva, sa nu se mai lase calcati in picioare.
Da, ne uitam istoria si o inlocuim cu stiri false, despre oameni care nu vor ramane niciodata in istoria noastra. Cel putin nu in a mea.
Tweet
Oltea, din pacate asa e cum zici. Si de aceea ne merge prost si astazi pentru ca nu suntem uniti si nu ne luam inima in dinti. Ce oameni.
Dani, nu se face rating cu stiri din istorie. Asta e, astia suntem.
Bravo!
Te inteleg, dar nu televiziunile si site-urile sunt de vina ci oamenii pentru ca lucruri dinalea cer, le plac scandalurile in loc de unitate si lupta pentru tara.
Nu ma mir. Multi au uitat deja cum era inainte…
Am incercat sa-l cooptez pe shafu meu sa fac un interviu cu el pe tema asta, dar nu o vrut. Era student in Brasov pe vremea aia si a iesit in strada cu gloata, deci are experienta first hand.
Shame.
LIKE
Oh, ce-as vrea sa stiu cum a fost atunci. Poate se razgandeste.
Teama a ramas, tin minte ca bunicul meu care a facut parte dintr-un cuib legionar, inscris in partidul lui titel petrescu ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Titel_Petrescu ), l-au halit comunistii si l-au bagat la puscarie. atat de mult le-au spalat creierii incat si la 10 ani dupa revolutie nu a vrut sa povesteasca ce s-a intamplat acolo, ce a facut el de l-au saltat comunistii etc.
Televiziunile de stiri – Realitatea, A3, TVR3 si care or mai fi – ar trebui sa prezinte asa ceva nu taclale sterile si puerile…. (daca mai sint tv de stiri, dar cum nu (prea) mai sint….)
Astept documentarul pe Discovery
In audiovizual se pot introduce taxe suplimentare dupa modelul accizelor la tutun si alcool, un fel de impozit descurajant pe prost-gust. Cine doreste sa lase cat mai jos stacheta calitativa de dragul audientei, sa plateasca sa-i sara capacele. Dar arata-mi tu politician care sa-si doreasca masse educate. 😉
Nu am uitat. Nu voi uita.
Foarte bine zis. Multumesc ca ne reamintesti acele evenimente.
Eu am observat cu tristete ca la noi nici cand se intampla ceva foarte important in lume nu se difuzeaza. De exemplu – pe Cnn / Al jazeera se difuzau revoltele din Grecia, la noi se discuta despre Base & co.
Sau in Ianuarie cand erau revolutiile din tarile Arabe, doar pe Al Jazeera putea vedea ceva live, la noi? la noi ca de obicei se dicuta despre politica! Si despre diversi oameni de carton.
Care televiziuni de stiri ? nu mai exista asa ceva, de 3-4 ani de zile, cel putin, acestea nu fac altceva decat sa arunce cu laturi si noroi. Nimic altecva.
O, da, intr-adevar, chiar ar mai fi nevoie de cateva televiziuni de stiri. 😆
Unii dintre noi mai vrem sa mai si uitam si sa mergem mai departe, acuma’ n-o sa comemoram 15 noiembrie ’87 in fiecare an pentru urmatoarele 10 decenii.
Nu m-am referit la bloggeri, ci la ziarele si televiziunile care au obligatia ca din cand in cand sa ne aduca aminte de vremurile alea. Sa nu uitam.