Cat pot fi de uituca?
Am o problema, mare de tot. Bine, cred ca foarte multa lume are aceeasi problema, nu ma consider unica din punctul asta de vedere. Dar stiu sigur ca sunt putini atat de zapaciti ca mine.
Desi foarte organizata la munca, cand e vorba de mine si de lucrurile mele parca o iau razna si nu mai prea dau atentie la ceea ce se intampla in jurul meu. Azi, de exemplu, trebuia sa iau cu mine laptopul si sa-l aduc la munca, unde un coleg trebuia sa se ocupe de el, asta dupa ce l-am batut ieri la cap toata ziua sa nu uite driverele acasa. Bineinteles ca tot eu am uitat laptopul.
Si asta imi aduce aminte de alta faza, care le bate de departe pe toate celelalte: intr-o dimineata foarte devreme (era de-a dreptul noapte), ma pregateam de plecare la Bucuresti, mi-am facut cafeaua si am uitat sa sting focul la aragaz, am plecat si vreo 3 zile a stat bietul aragaz deschis, iar cand m-am intors era sa lesin cand am vazut flacara arzand vesela si jucausa…
De vreo cativa ani am norocul (sau ghinionul, inca nu m-am hotarat) sa stau numai la parter, drept urmare nu stiu cate de buna e ideea de a lasa toate geamurile deschise larg (deh, imi place aerul curat), iar eu sa plec de acasa. Cateodata se dovedeste a fi foarte util, mai ales de cand noua tehnologie de fabricare a usilor care imi permite sa incui usa doar ridicand de clanta ma face sa ma incui foarte des pe dinafara. Mai rau e atunci cand imi amintesc sa-mi inchid geamurile si nu imi amintesc sa-mi iau cheile…dar de aia am prieteni, doua bucati, cu cate un set de chei de ale mele, de rezerva 😀
Restul chestiilor care mi se intampla deja fac parte integranta din mine, asa ca trec aproape neobservate: imi torn cafeaua in scrumiera, spal (la masina) si uit sa pun detergent, plec spre munca in papuci de casa etc
Oare numai eu sunt asa zapacita?
Tweet
aha, sa te mai aud ca doar eu sunt ciudat!!!
Aiaiaiaiiiaaaiiii …. sa nu ma mai faci sa rad in halul asta :)))) 😛 Se pare ca viata ta e un lung sir de intamplari mai mult sau mai putin asteptate :))) Doua nunti in aceasi zi (onorate cu prezenta), geamuri deschise si usi prea inchise :))). In acelasi timp vad ca ai parte si de o doza imensa de noroc pentru ca de fiecare data nu s-a intamplat nimic rau. Asa ca ramane ineditul fiecarei situatii si multe, multe amintiri funny 😀 La categoria celor scrise de tine, nu ma pot lauda decat eventual cu plecatul de acasa fara telefoane, sau fara tigari si uneori fara portofel, dar niciodata toate deodata. Daca nu am telefoanele la mine am o zi linistita, daca imi uit tigarile imi cumpar altele, si daca imi uit banii oricum ma cunosc cei de la magazin si nu e nici o problema sa iau si sa platesc mai tarziu sau a doua zi
Asa ca din punctul meu de vedere … esti unica 
Dar nu e nimic rau in asta.:D
@2/2: da’ ce, am zis io asa ceva? 😀 😉
@Real Life: nu numai ca plec fara bani de acasa, dar dintr-un spirit de economie ce se mai ridica destul de rar, uit sa-mi scot din banca, card nu mai am ca l-am spalat de cateva ori si e demagnetizat complet, si am patit-o sa raman fara bani cate un weekend intreg; tot asa nu-i bai, numa’ bine stau in casa si ma uit la filme
de faza cu cheile lasate in casa stiam…(si era sa o patesc si eu o data la tine…deh…cum ai zis – tehnologia usii incuiate cu clanta, dar shhhttt… :P) dar de aia cu aragazul nu am auzit pana acum…. =)))))