Descultii de pe scena
In 2007 am fost la concertul Deep Purple de la Bucuresti. Era ploaie si urat, o mocirla imensa pe stadion, dar nimanui nu i-a pasat. Au fost doua ore si jumatate in care noi am cantat si a dansat, in ciuda ploii, iar Ian Gillian a sarit descult pe o scena pe care ploua la fel de tare, desi era acoperita. Insa dansul lui era atat de liber incat ne-a transmis si noua aceeasi libertate, era ca si cand ne spunea: “lasati ploaia, sa ne bucuram ca ne-am intalnit!” Imi aduc aminte, insa, ca mi se parea putin bizar faptul ca acest om a ales sa vina descult in fata publicului, cred ca daca aparea in pielea goala nu eram atat de contrariata.
Ultimii doi ani de plimbari pe la spectacole de tot felul mi-au dat ocazia sa ma intalnesc cu tot felul de forme de arta teatrala si, implicit, cu lejeriatea data de costume minimaliste si…picioare goale. Dansul, de la balerine delicate si urcate pe poante, a ajuns sa fie o demonstratie de forta, dupa care dansaorii se retrag in culise cu picioare julite si genunchi plini de vanatai. In teatru, tot mai multe spectacole se joaca in niste viziuni regizorale care nu contin si pantofii ca si costumatie.
Descultii de pe scena sunt mai aproape de noi, spectatorii. Sau poate ca asa mi se pare mie. Cert este ca imi dau un sentiment de confort si nu mai simt bariera invizibila pe care o simt, de multe ori, la piesele clasice, jucate ca la scenariu. Imi plac regizorii tineri si nonconformisti care aduc actorul langa sufletul publicului, chiar daca asta inseamna sa-i descalte pe scena.
Piciorul gol inseamna intimitate, mai ales pentru o femeie. Ea poate fi imbracata pana in varful urechilor, daca e in picioarele goale si ii vezi unghiile vopsite in rosu aprins, e mai mult decat atunci cand ai vedea-o goala. Iar zilele astea am vazut la TESZT forme si culori de unghii, picioare nestigherite de incaltari, trupuri transpirate in maieuri aruncate neglijent pe corp si multa multa apropiere intre spectatori si actori. Teatrul poate fi si asa, intim si dezbracat de prejudecati.
Toate astea sunt ganduri din timpul festivalului TESZT, care a ajuns azi la a 6-a zi de spectacole.
Tweet
Am fost socata cand am vazut oameni desculti(recunosc ca la TV, nu la teatru), dar acum nu mi se mai pare anormal. Imi plac asa cum imi plac oamenii care nu isi ascund defectele incercand sa para altceva(sunt reali, pur si simplu).