Din nou acasa la Festivalul International de Teatru. La Sibiu

Am regasit Sibiul exact asa cum mi-ar placea sa-l regasesc de cate ori ma intorc la el: plin de culoare, cu veselie pe strazi, cu spectacole, cu multa viata. De azi si pana duminica viitoare sunt acasa, la festivalul care mi-a facut orasul de bastina cel mai cunoscut oras romanesc de peste hotare.

Festivalul International de Teatru de la Sibiu a inceput de doua zile, iar eu am aflat deja care au fost cele mai bune spectacole de pana acum, vorbind cu prieteni care au fost deja aici, facandu-ma sa regret putin ca nu am ajuns inca din prima zi.

Insa, in afara de spectacolele din sali, foarte bune, de la teatru, la dans si pana la reprezentatii de circ, exista o atmosfera in Sibiu care nu se regaseste niciunde in festivalurile romanesti. Spectacolele de strada, acele reprezentatii de pe pietonala Nicoale Balcescu si din Piata Mare, fac adevaratul festival de la Sibiu. Oamenii care se nimeresc in preajma (sau vin special sa vada surprizele pregatite de organizatori), bucuria manifestata in timp ce artistii stradali ii delecteaza, e ceva ce trebuie vazut si simtit.

Abia astept sa simt din nou Sibiul asa vesel. Sa ma plimb printre oameni si sa ma bucur de bucuria lor. Si sa va povestesc si voua despre imtamplarile Sibiului pe timp de festival. De data asta nu veti mai citi despre spectacolele din sali decat foarte putin pentru ca va voi vorbi despre ceea ce imi place mai mult: despre oameni.

Pe care oameni, o mica parte dintre ei, ii gasiti si aici, in filmuletul celei de-a doua zile de FITS 2013:

Tweet