Fest FDR 2014 – mai mult bune decat rele
Parca niciodata n-am vazut atata suflet adunat in jurul festivalului organizat de Teatrul National Timisoara, Fest FDR, ca anul acesta. (unde FEST vine de la Festivalul European al Spectacolului Timisoara si FDR de la Festivalul Dramaturgiei Romanesti) Sigur, asta nu inseamna ca se comunica asa cum ar trebui (in afara de spatiile de joc – sala teatrului, sala2 a teatrului sau piata Operei -, nu prea sunt afise prin oras care sa anunte spectacolele prezente in festival), dar se fac pasi seriosi in directia asta. Nici online-ul nu prea merge, insa ziarele timisorene pe care le am in newsfeed scriu mult si des despre spectacole, ceea ce e bine de tot.
Convingerea mea e ca programul foarte bine alcatuit de la aceasta editie de festival a dus buhul despre program. Caci mecanismul e cam asa: auzi ca ai ratat un spectacol bun de tot si incepi sa sapi dupa informatii; iar dupa ce vezi programul, daca iubesti teatrul, ai toate sansele sa fugi la casa de bilete sa cumperi bilete la ce-a mai ramas.
Am vazut pana acum doua spectacole de sala in cadrul festivalului: “D’ale noastre”, in regia lui Gigi Caciuleanu si “Parallel”, regia Ferenc Sinko si Leta Popescu. Am mai vazut un spectacol de strada, Do Do Land, sustinut de trupa spaniola Grupo Puja. Si am ratat infinit mai multe spectacole, din cauza de…lipsa de timp, in mod special, alta manifestare avand nevoie de ajutorul meu in acelasi moment in care se derulau spectacolele Fest FDR.
Am sa povestesc despre ambele spectacole de sala vazute, separat, pentru ca fiecare dintre ele merita asta. Mai ales ca am avut o intalnire cu Gigi Caciuleanu inainte de spectacolul cu care a venit in festival si sunt multe si frumoase de spus. Doar le las sa se mai aseze putin in mintea-mi bulversata de ambele regii artistice si de jocurile actoricesti impecabile pe care le-am vazut.
Marea mea bucurie de anul acesta vine de la multitudinea spectacolelor de strada, de la minutiozitatea cu care sunt alese; ceea ce se intampa in strada, in aer liber, nu e cu nimic mai prejos, calitativ, de ceea ce se intampla in sali, la spectacolele la care se plateste bilet. Trupe spectaculoase, program complex, dovada ca, pana la urma, Teatrul National a inteles ca pentru a-si aduce oameni in salile de spectacole trebuie sa arate ce se poate face si in strada. Sa “convinga”, ca sa zic asa, ca selectia e facuta cu mare simt de raspundere. Va spun, m-am simtit zilele astea cam cum ma simteam la Festivalul International de Teatru de la Sibiu: aceeasi frenezie prin oras, oameni care alergau dintr-o parte in alta sa ajunga la spectacole, bucurie mare la final de spectacol.
Ce urmeaza in Fest FDR? Doar azi sunt doua spectacole de strada, unul la ora 17, in piata Operei (Geografia Inutil) si unul la ora 22, pe str. Marasesti (ULRO); de la ora 19, la Sala 2, e Bezna de mina, daca va place sa stati pe scaun la teatru si nu in picioare, in aer liber.
E bine la Timisoara zilele astea. Bine de tot.
Foto: pagina oficiala de Facebook a TNTimisoara
Tweet
