In loc de urari
|Anul asta, mai mult ca altii, a fost prea-plin. Nu stiu daca a fost bun sau rau, s-au intamplat unele lucruri despre care o sa stiu in urmatorii daca au fost bune sau rele (ele, lucrurile intamplate). Siu sigur ca ma simt mai inteleapta decat ma simteam la finalul anului trecut.
Mi-am dat seama ca nu-mi place sa fac bilanturi pentru ca nu-mi place sa trag linie, fie ea pentru adunare sau scadere. Au fost momente in care nu credeam ca o scot la capat, au fost si altele in care nu mi-am incaput in piele de fericire. Am muncit mai mult decat in alti ani, dar mai aplicat si asta mi-a dat mai mult timp pentru mine. Mai mult prin Timisoara anul asta, excursiile mele s-au limitat la ceea ce trebuia sa fac neaparat, plus niste festivaluri dragi, de nerenuntat la ele.
Am lucrat la cele mai misto chestii din lume, am avut cei mai faini clienti pe care si i-ar putea dori o agentie la inceput de drum. Sigur nu toti au fost asa si nu toate au mers ca pe roate; am facut greseli, multe greseli, din care nu pot decat sa sper ca am invatat, am dezamagit cativa oameni, i-am bucurat pe altii si inca nu stiu daca asta da cu plus. Cert e ca vreau sa fac totul mai bine anul viitor.
A fost anul in care am facut, pentru prima oara, productie de spectacole, ceea ce inseamna ca niciodata nu ma voi opri din a incerca lucruri noi. De fiecare data am avut sali pline, am adus zambete, am facut oameni fericiti si asta e satisfactia majora – acel sentiment care ma tine in functiune ori de cate ori cad cate putin. Am mai avut cateva “prime dati” si cateva momente de risc maxim, dar nu poti reusi daca nu risti. De cele mai multe ori, riscurile astea m-au dezechilibrat putin, destul cat sa dau din maini sa-mi recapat echilibrul.
Am vazut Parisul, am avut concediu, mi-am intalnit un idol din copilarie (pe Al Jarreau), mi-am descoperit o creativitate despre care habar n-aveam ca se afla in mine, am cunoscut oameni, am lasat in plata Domnului alti oameni, am pretuit si ingrijit prieteniile vechi, mi-am acceptat cu fruntea sus greselile, am strans din dinti cand am fost bolnava, am dezamagit si am fost dezamagita. Daca as tine neaparat sa fac un bilant, cred ca sunt multe cele bune si mai putine cele rele.
La fiecare final de an imi doresc un singur lucru: ca toate intamplarile de peste an sa ma fi facut un om mai bun si mai atent la cei din jur. Sa nu-mi mai pese de magariile altora si sa ma uit inainte la drumul meu, ignorand rautatea. Nu-mi iese aproape niciodata, dar asta nu ma va opri din incercat.
Zilele astea vor fi pentru mine, cu totul. Cu cei de care mi-e drag, cu liniste si cu multe zambete. Imi voi regandi un drum (asta de pe blog), voi continua sa merg pe altul cu cel al carui mana o strang, voi continua sa-mi fac munca frumoasa alaturi de cea mai faina echipa cu care am lucrat vreodata.
Sa ne recitim sanatosi in 2015! Sarbatori frumoase tuturor.
Foto: Season’s Greetings by Shutterstock (e foto cu licenta speciala, obtinuta in urma unui parteneriat cu ei)
Tweet
Crăciun fericit, dragă Oltea!