Omul care sfinteste locul

“Doamna! Aici sunt! Cum a fost drumul?”

“Lin, din fericire.”, ii zic domnului care tinea timid in mana o foaie A4 cu numele meu. “Sa stiti ca as mai sta afara sa fumez o tigara.”

“Nu-i problema, imi aprind si eu una. Stam cat doriti dumneavoastra, plecam cand ziceti. Doar nu ne grabim, ca Piatra-i aproape. Eu sunt Gabi!”

Calatoria mea spre Piatra Neamt incepuse. Ma uitam la domnul din fata mea, cel care venise cu masina sa ma ia de la aeroportul din Bacau. Era linistit si relaxat. “De unde sunteti? Din Bacau sau din Piatra?” “Sunt din Piatra, doamna, m-a trimis domnu’ Gigi, de la Hotel Central, sa vin dupa dumneavoastra. Mi-a dat niste chei si mi-a spus sa iau Opelu’. Am cautat prin parcare, ca erau multe masini la fel acolo. Eram ca aia din serialele de comedie, mergeam pe langa masini sa vad care clipeste, sa ma urc in ea.”

Domnul Gabi e linistit. Calm. Pe la vreo 50 de ani, inalt si slab. Vesel. “Haideti ca scapam de giratoriul asta si gata, iesim din oras.” Ii dojeneste usor pe soferii indisciplinati, care mai mult incurca: “Hai, Jax, hai, ca poate noi n-avem frane.”

Vad muntii in departare si ma minunez. Domnul Gabi, mandru, imi zice ca el crede ca s-a nascut in cea mai frumoasa parte a tarii. “Suntem saraci, doamna, dar macar suntem fericiti. Cu asa putin cat avem.” Ma intreaba ce fel de conferinta e asta care se tine la ei la hotel. Ii zic ca e o conferinta despre cum sa se faca mai bine lucrurile in turism, cum sa se promoveze mai bine hotelurile si traseele turistice. Imi spune ca noi, romanii, avem o mare meteahna: sa nu stim sa facem nimic cu frumusetile noastre. Sa nu le valorificam. Stiu toate lucrurile astea, dar il las pe el sa mi le spuna, pare ca se bucura sincer ca la el in oras s-au intalnit niste oameni care, impreuna, cauta solutii pentru turismul romanesc.

“Stiti, de cand s-au inchis fabricile pe aici prin zona, n-o mai ducem chiar foarte bine. De 20 de ani tot incercam sa ne gasim drumul. Poate ca turismul bine facut e salvarea noastra. Eu am lucrat 14 ani in fabrica, inainte, pe vremea lui Ceausescu si putin dupa revolutie. Dupa ce s-a inchis fabrica de celuloza, am cautat sa fac altceva, ca aveam copii, nu puteam sa nu muncesc. Acum sunt instalator, dar mai fac si altele, sunt bun la toate. Pentru un ban in plus, ma zbat si, multumesc lui Dumnezeu, sunt bine.”

Radem de situatia politica, pentru ca domnul Gabi are niste pareri foarte puternice despre asta. “Intelectualu’ ala de Crin nu spune nimic, niciodata. Am impresia ca deschide DEX-ul, alege niste cuvinte de acolo si le pune intr-un discurs pe care ni-l da noua sa-l inghitim. Nici Basescu nu mi-e prea drag, dar el are un avantaj: in comparatie cu astialalti, e Fat Frumos.”

Ajungem in Piatra Neamt si ma trezesc gandind cu voce tare: “Oare cum o fi sa te trezesti in fiecare dimineata inconjurat de munti?” “Aaaa, e frumos! Haideti sa facem un mic ocol si sa nu mergem direct la hotel, sa va arat cum se vede Ceahlaul.” Zambesc si incuviintez usor din cap. Imi arata de unde pleaca telecabina, imi arata Ceahlaul, imi povesteste despre echipa de fotbal a orasului si despre stadionul pe care a jucat nationala. “Nu-s ei cei mai buni, doamna, da-s ai nostri si ne mandrim ca joaca pe un stadion frumos, al nostru.”

Ajungem la hotel. Imi ia bagajul si mergem spre receptie. Ma saluta cu respect si-mi spune, cald si sincer: “A fost o placere, doamna. Sa va simtiti bine la noi si daca aveti nevoie de ceva, eu sunt pe aici.”

Calatoria mea prin Neamt a inceput frumos, langa un om simplu, mandru ca orasul lui a primit oaspeti multi si curiosi. V-am povestit despre el pentru ca oamenii intalniti in locurile prin care trec sunt cei care le fac sa fie mai bune sau mai rele. Si e frumos sa descoperi locurile prin oameni.

priNeamț este un eveniment susținut de Primăria Piatra Neamț, Consiliul Județean Neamț, Central Plaza Hotel, Petrom, Cosmote, Noroc și Autonom.

Tweet