Sa slabim putin
|Ieri, fara sa vreau, am asistat la o discutie intre doua doamne. Una dintre ele era mai plinuta, asa… Si ii povestea celeilalte cum fusese ea la sala cu o zi in urma si acum nu se mai poate misca din cauza febrei musculare. Ca a alergat pe banda pana cand nu si-a mai simtit picioarele, iar acum e convinsa ca nu mai poate merge sa faca miscare timp de o saptamana, dar nu-i bai, ca nu mai mananca. Imi statea pe limba sa-i spun ca-i idioata si ca, in nici un caz nu o sa slabeasca in felul asta, cu hei rup-ul.
Eu am avut o perioada in care am avut cu exact 20 de kilograme mai mult decat acum. Adica, in total, insumam 72 de kile mari si late. Da, sunt inalta si nu eram dizgratioasa, insa nu ma simteam bine deloc. Oboseam foate repede, nu mai aveam cu ce sa ma imbrac, celulita incepuse sa ma enerveze rau de tot, asa ca, dupa 6 luni de “pufoshenie” am decis ca trebuie musai sa slabesc.
Nu prea stiam eu exact cum se face treaba asta, asa ca m-am apucat sa intreb in stanga si in dreapta. Stiam deja ca nu pot sa fiu adepta stilului spartan de mancare (in sensul ca io nu ma pot abtine, na!) si ca prefer sa muncesc la sala doua ore pe zi decat sa nu mananc. Bine, nu eram chiar asa de ingrijorata, aveam doar 24 de ani si ceva, si stiam ca pot sa-mi revin repede, la varsta asta se slabeste repede, doar cu putina vointa.
Norocul meu a fost ca, exact in saptamana in care m-am hotarat eu sa iau taurul de coarne, s-a deschis o sala de forta in curtea casei in care locuiam. Cel care se ocupa de sala, antrenor si patron era Constantin Bebeselea, culturist si antrenor de fitness. M-am dus eu la el, frumusel, si i-am explicat de vreau, iar el s-a oferit sa imi faca un program adaptat exact pentru ceea ce imi doresc sa obtin si sa ma urmareasca indeaproape, intocmai ca un antrenor personal. Am mers acolo de trei ori pe saptamana, timp de cateva luni bune. Exercitiile cresteau ca grad de dificultate, pe masura ce eu deveneam tot mai rezistenta la efort sustinut.
Concomitent, am incercat sa am un program echilibrat si in ceea ce priveste mesele principale. Dimineata tot nu mancam, dar maxim la ora 13 ma ridicam de la birou (daca eram in Sibiu), sau ma opream pe undeva (daca eram in delegatie), imi luam un coleg si mergeam sa mancam. Seara, ultima masa o aveam undeva in jurul orei 20, dupa care, daca mai aveam chef de mancat, ingurgitam un mar sau o portocala. Pa pa, zahar, pa pa cartofi prajiti si, mai ales, pa pa, mancare de tip fast food. In rest, mancare normala, fara excese de grasime si paine. Am ramas cu obiceiul de a nu manca paine decat, eventual, la o ciorba la care mai mananc si un ardei iute.
N-am slabit peste noapte, dar am dat jos 20 de kilograme in 3 luni, ceea ce este o realizare. Partea proasta a venit cand a fost nevoie sa-mi schimb intreaga garderoba, pentru ca toate curgeau de pe mine. Dar imi revenisem, eram din nou eu, asa cum ma obisnuisem cu mine in toti anii astia. Mi-a placut atat de mult felul in care ma simteam dupa sport (era un sentiment pe care il uitasem, deja trecusera cativa ani de cand renuntasem la handbal), incat am incercat sa-mi pastrez obiceiul de a face miscare cat de des se poate.
Drept urmare, imi permit sa dau cateva sfaturi pentru femeile care isi doresc sa scape de niste kilograme in plus:
– in primul si in primul rand, faceti sport, dar nu haotic, gen alergat la banda si pedalat bicicleta pana lensinati; orele de fitness si tae-bo sunt cele mai potrivite, pentru ca solicita toti muschii si, in plus, ofera o stare de bine care te face sa revii la ora urmatoare;
– pentru cele care nu sunt adeptele sportului organizat, recomand plimbari lungi; poate pe jos, poate pe bicicleta, dar minim o jumatate de ora pe zi;
– nu va infometati; poate ca efectul imediat este de slabire, insa afecteaza foarte mult buna functionare a corpului, iar in momentul in care reincepeti sa mancati normal, kilogramele se vor depune cu o repeziciune alarmanta;
– cel mai greu lucru de facut este sa ganditi pozitiv, sa nu transformati asta in obsesie; increderea in noi e cea mai importanta, iar cateva kilograme in plus nu trebuie sa ne afecteze viata si gandirea;
– incercati sa nu “cadeti in ispita” dulciurilor; insa, daca simiti foarte tare nevoia, incercati cu o ciocolata amaruie, e destul de slaba in calorii si satisface nevoia de zahar a organismului;
– renuntati la paine, pe cat posibil; daca nu se poate fara, avem o gramada de alternative la painea alba: exista paine Graham, paine cu cereale, cu seminte, cu naiba mai stie ce; painea neagra e favorita mea;
– incercati sa mancati disociat; nu amestecati fainoase cu carne (ex, nu cartofi + carne; separat sunt ok, impreuna fac ravagii), nu mancati paine la cartofi, nu va indopati cu paste de orice fel;
– fructele sunt miezul, dar nu bananele;
– si daca sport nu, papa nu, macar faceti sex, ca se ard mai multe calorii intr-o jumatate de ora de sex decat in doua ore de alergat pe banda 😉
Ce ma fac daca nu exista “sala” , daca amaratul asta de oras nu are asa ceva si cel mai aproape oras care ar avea este la 50 km? Acasa de una singura cam greu pofticioasa sunt, aproape de 40 sunt, nu mananc mai nimic si torusi ma lupt cu 10kg de 3 ani si nu reusesc sa le dau jos . Daui cinci jos, pun trei la loc, iara dau trei si tot asa. Am 1.63m si 68 de kg si vreau macar 60kg. Vreun sfat?
Sala nu este obligatorie, evident. Poti sa alergi (seara/dimineata, nu conteaza, cum iti place tie) Orice alt fel de sport e la fel de bun, important e sa fie miscare. Daca nu vrei in aer liber, iti poti cumpara un set de gantere si o saltea de yoga si sa faci exercitii acasa. Sunt multe filmulete pe net daca nu stii ce sa faci, important este sa vrei
Mihaela sari coarda, faci “cardio”, fugi. Eventual iti gasesti o zona in care sa nu te fugareasca vreun caine si ii dai bataie cu jogging-ul. Trebuie sa faci miscare, fara asta se duce pe ma-sa treaba.
Recomand cu caldura “The Biggest Loser”. E clar “reality show”, e clar tras uneori de par, dar sunt oameni care au mers de la 200 de kile la 80 si arata si super-fit pe deasupra.
Ceea ce voi vreti sa faceti presupune o schimbare radicala de stil de viata. Fazele cu “slabesc” in 2 luni sunt rahaturi. Veti pune la loc totul. plus ca dietele draconice sunt cretinisme, pentru ca ajungeti la diverse “lipsuri” in organism si faceti mai mult rau decat bine.
Din ce am vazut eu pe acolo si am mai citit:
1. dieta se controleaza. Asta nu inseamna ca in viata ta nu mai rontai o prajitura, pentru ca NU VEI REZISTA. Este insa indicat sa stii cat este normalul de calorii pe zi si cam cat cuprinde fiecare chestie pe care o bagi sub nas. Ca exemplu .. ca tot ma distrez eu cu numere .. am mancat un burger cu peste la Mac acum niste saptamani. Plus cartofii prajiti (portie mica, nu intra la mine prea mult) si un cola mic am ajuns lejer la 60% din “consumul” recomandat pentru o dama. Asta inseamna ca la o haleala serioasa ai bagat cat pentru toata ziua. Si, daca te pune sfantul sa ai pofte, bagi triplu poate decat ar fi normal.
Eu nu am probleme de “greutate”, adevarat este ca sunt zile in care bag sub numarul recomandat de calorii, pentru ca nu mi-e foame si nici nu misc prea mult. Nu sunt adepta mancatului pana te ia naiba, asa ca uneori o mai raresc, desi nu ar trebui.
Atentie la mancare. Studiati pe net cam cum sta situatia cu fripturile, cartofii etc. Se poate sa mananci gustos si sanatos fara sa incalci limita de calorii pe toata saptamana.
Daca vrei o prajitura, vezi ce continut caloric are si calculeaza. Poti sa o rontai, dar asta inseamna ca te vei tine de la altceva. sau faci mai multa miscare, prin care sa ‘arzi’
Eu zic ca primul pas e discutia cu un nutritionist serios. Pentru a vedea ce “dieta” este indicata. Nu dieta de “mananc varza numai” ci “dieta’ in ideea de “necesar zilnic” si de unde il procuram.
Cu tot respectul pentru alti comentatori, mersul pe jos este vax cu apa. Ar trebui sa merg 5 ore pe zi pentru a simti ca am facut ceva miscare. Acum nu stiu cum stati voi cu timpul, dar eu nu as avea 5 ore de frecat mergand pe jos. Chiar daca in general este o idee buna sa iti scoti fundul din lift si masina, trebuie miscare.
Dupa cum spunea Nebu, miscare buna se face la Aerobic si la Tae Bo. Adica se sare, alearga, executa abdomene, geno, flotari etc. Cu toata conditia mea fizica de 5 ani de karate si am venit in 4 labe de la 1 ora de aerobic, deci chiar se lucreaza.
Febra musculara ESTE NORMALA si nu a crapat nimeni din ea. Mie imi placea sa fac, asta inseamna ca am lucrat 😀
Niscaiva aspirina chiar inainte de efort si se mai dizolva din acidul lactic din muschi. Indicat este sa misti si dupa aia, chiar daca e neplacut, dupa ce se ‘incalzesc’ muschii, e bine.
Toata faza cu antrenamentele tine de efortul constant. Daca mergi la sala din an in paste, vei merge dintr-o febra in alta. Fa program de 1-2 ture pe saptamana, de preferat in aceleasi zile de fiecare data si in 2-3 saptamani organismul se va obisnui de minune. Si vei misca bine, vei ‘arde’ calorii si vei arata “beton”.
Este bine de mers si la “sala” din cand in cand pentru a ajuta si mai mult la tonifierea musculaturii. Nu e vorba numai de dat kile jos, este vorba si ca respectivul corp sa arate a ceva. Ca mai bine mai plinuta, decat slabanoaga de pe care “curg” toate cele.
Pentru cei care au probleme cu ‘greutatea’, schimbarile trebuie sa fie profunde si permanente. Nu poti face cura 2 luni si apoi sa halesti 3 pizza pe zi, ca doar iti bati joc de sanatate. Gasesti timp pentru miscare (cu cat esti mai “fit” iti va placea mai mult) si mananci cu cap.
Un prim pas cred pentru toti este sa va faceti un ‘food journal’ si eventual sa vedeti prima data ce obiceiuri alimentare aveti. Veti fi surprinsi de cate prostii mancam si cat de dezordonat de cele mai multe ori.
Sunt de acord cu aproapte tot ce zici; mai putin painea. Pt ca eu renuntasem la un moment dat complet la paine, iar problemele de stomac pe care le aveam sau inrautatit foarte tare. Acum daca nu mananc paine, am dureri groaznice, din cauza acidului. Evident, paine graham, neagra sau de secara. Daca merg acasa in Ardeal, mananc si paine alba. E prea buna sa nu Si are dreptate dojo cu numarul de calorii. Mi-am calculat in repetate randuri, si as putea consuma lejer 2400/zi, dar de obicei ajung maxim la 1500. Undeva pe la 1200 e zona mea de confort. Si mananc aproape orice aici, mai putin lucrurile care imi fac rau la stomacul meu sinucigas.
Atentie totusi cu food journalul, poate fi periculos pentru persoane mai emotionale. Am incercat sa tin, dar ajunsesem sa nu mananc aproape nimic pt ca nu vroiam sa scriu acolo.
Si ma bucur sa vad atitudinea pozitiva fata de sport. Pe mine, la sport, cel mai mult ma incanta senzatia de bine de dupa, euforia corpului preluata de minte. Caci dupa un antrenament intens, corpul e mort de oboseala, mintea insa e feerica. Mie imi place mai mult sa fac seara sport, am si mai multa energie si ma ajuta la somn.
Scuze pentru dublu comment, acum mi-am amintit ceva:
@Mihaela: problema poate sa fie tocmai ca nu mananci mai nimic; incearca sa mananci de 4-5 ori pe zi, cantitati mici (adica sa vezi cate calorii consumi). Poti sa mananci de 5 ori si sa te mentii la 1000 calorii. Si atunci iti fortezi metabolismul sa arda. Dar daca tu mananci o data pe zi, corpul depoziteaza, pentru ca e invatat sa nu primeasca, e un firesc mecanism de aparare.
Noi gagicile ar trebui sa ajungem undeva la 1500 pe zi. Este insa important sa acumulam si necesarul de proteine, vitamine si din astea. De aia zic ca e bine sa se discute cu un nutritionist sau sa mai studiati chiar si de pe net ce este necesar organismului. Carentele vor cauza mereu probleme, de aia e bine sa nu avem “ocazia” asta. Ca 1500 de calorii le faci si daca halesti cativa gogosi cu ciocolata, dar mi-e teama ca nutrientii de acolo is cam zero barat.
Si faza aia cu mancat mai putin si des este importanta. Micul dejun este CRUCIAL, pentru ca asa nu ajungi sa halesti la pranz si mobilierul de foame. Iar o idee buna de “portion control” este sa iti aduci de acasa “merinde”. Pentru ca altfel sari la fast-food si stim ce se intampla
Emotivitatea nu trebuie sa aiba nimic cu faza asta. Ca ajungem sa ne gandim la cei care se “destreseaza” mancand si aia este si mai dur. Food-journal e bine sa ai pur si simplu orientativ, ca nu te pocneste nimeni peste degete ca ai bagat iar peste limita calorica. Dar, la fel ca si in cazul in care iti tii un buget (ceea ce iar recomand), realizezi cam care iti sunt obiceiurile alimentare, unde ai “slabiciuni” si cum reusesti in medie sa nu sari necesarul zilnic. Chiar si un snack il scrii acolo, pentru ca poti ‘snecui’ de 200 de calorii sau de 2000.
Eu mi-as nota in carnetelul ala si mici concluzii … de genul ca dieta din ziua respectiva mi-a cauzat x probleme sau mi-a dat stare de confort, daca am avut senzatie de satietate sau au mieunat de foame etc. Jurnalul nu este pentru a te victimiza sau a te simti nasol. Este doar o metoda de a vedea in timp cum reactionezi la noul stil de viata, unde sunt scapari, cum poti ajusta obiceiurile culinare etc.
E vorba de o schimbare de atitudine pe o viata intreaga, nu doar de cateva saptamani. Unii au “darul” unui metabolism beton care le permite sa fie mai lejeri cu nutritia, altii trebuie sa depuna eforturi mai mari pentru acelasi rezultat. Asa poti vedea in timp ce se intampla si eventual daca si unde gresesti.
Sa pierzi niste kilograme e al naibii de usor. La o adica bei apa numai 1 saptamana si, daca nu mori intre timp, ai scazut destul in masa. Ceea ce este extrem de dificil este sa le pierzi gradual si in mod sanatos, incat sa nu te “plafonezi’ si nici sa ai probleme de sanatate. Plus ca din pacate pentru unii este o lupta de o viata intreaga.
Ma copii. Prea le complicati. Io vorbeam in acest articol de slabit cateva kilograme, fara sa facem o obsesie din asta.
@Dojo, mersul pe jos ajuta, chiar foarte mult. Cand m-am mutat de langa sala lui Bebeselea, eram foarte foarte departe si n-am mai putut ajunge sa fac spor asa cum imi doream, asa ca am schimbat macazul si am inceput sa fac plimbari lungi, de cate o ora si jumatate, maxim, prin parc, cu castile in urechi. Cateodata alergam, cateodata mergeam, pur si simplu. Nu slabesti, dar mentii corpul sanatos.
Despre asta e vorba, de fapt. De a renunta la chestiile care ne fac rau, in favoarea celor care ne fac bine. Nu ne ajuta cu nimic daca numaram caloriile si ne abtinem de la tot felul. Important e sa mananci incet, asa incat stomacul sa dea semne de saturatie la o cantitate mai mica de mancare ingurgitata, sa nu exageram cu grasimile si, in general, sa ne ferim de fast food si ciocolatzuri “grele”.
Nutritionistul costa, iar eu incerc sa sfatuiesc fara sa fie nevoie de costuri mari, cu totii stim cat e de costisitoare o dieta “ca la carte”.
Bineinteles ca nu e usor, dar daca schimbarea se petrece in mintea noastra, corpului ii va fi foarte usor sa se adapteze.
Nebu, NETUL E GRATIS!
Si sunt mii de articole scrise de oameni care stiu despre ce e vorba. Chiar si daca nutritionistul costa, ma gandesc ca bolile ce vin in urma obezitatii or costa mai mult 😀
Normal ca discut despre situatii in care trebuie sa dai jos mai mult de 5 kilograme. La cum arata o buna “bucata” din populatia noastra, mi-e teama ca multi au de dat jos mai mult decat kilele alea. Tu ai pune la loc si cu “supliment” chiar, daca nu ai avea atitudinea asta sanatoasa fata de miscare si mancare. Stiu ca faci deja sport si chiar si ora aia jumate de plimbare (eu sincer nu as avea timpul pentru asta, plus ca un om obisnuit cu sport de “semi-performanta” tampeste doar sa umble) de odinioara inseamna ca ai trecut la fapte vorba aia
Nu spune nimeni sa te abtii. Dar sa halesti un MacMenu inseamna sa mananci cat ar trebui sa mananci intr-o zi doar la pranz. Cand in fiecare zi dublezi sau chiar triplezi numarul de calorii bagate sub nas, fara sa le arzi prin miscare, ajungi lejer la 20 de kile peste si dupa aia te dai cu fundul de pamant ca vezi doamne, te ingrasi cum te uiti la mancare.
Iti garantez ca exista diferente enorme intre un pranz “gandit”, cu o salata sanatoasa pe langa, mai putine sosuri si grasimi etc. si un “meniu” la fast-food. Diferenta este ENORMA. Stii ca intr-un milkshake de la Mac ai cam juma’ din necesarul zilnic de calorii? UN MILKSHAKE for Christ sake 😀
De aia recomand celor cu problema in cauza sa citeasca, pentru ca e plin netul de informatie, asta daca va zgarciti la niste bani de nutritionist. Nu stiu cat costa si nu ma intereseaza momentan. Dar informatie, mai zic o data, se gaseste si gratis.
Chiar tu spuneai ca ai avut kile in plus si nu s-a “simtit”. Eu am avut in liceu vreo 7-8 kile in plus fata de ce am acum si iar nu s-a vazut. 10 kilograme in general nu sunt o problema. Mai ales daca misti putin si nu s-au repartizat numai pe “burtica”. Doamnele care doresc sa slabeasca insa nu au 5-10 kile in plus, acolo este durerea. Si viata sedentara pe care o ducem plus mancarea plina de “porcarii”, ne cam pun bete in roate.
Stiu ca le-am complicat, dar pentru multe femei nu este vorba de 2 saptamani de cura. Pentru ca se duce in ma-sa metabolismul si pun kilele alea cu proxima ocazie.
Deci inca o data.. NU ESTE DIETA. Este vorba de a nu mai manca numai prostii si de a intelege ca unele produse sunt mai “bune’ si altele mai bune daca vrei sa pui 3 kile in plus. 99% dintre obezi nu au ajuns asa din intamplare. Exista un mic procent de oameni care chiar au probleme cu “glanda”, ca tot este scuza universala. Restul insa ajung asa din cauza unor alegeri culinare proaste si a sedentarismului, calare pe o predispozitie. Cu predispozitia nu ai ce face, ca asta este “marfa”. Dar poti face totusi ceva cand e vorba de miscare si ce bagi sub nas 😉
http://www.diet-i.com/calorie_chart/
Uite niste informatii decente despre caloriile in cauza, sa nu vorbim discutii
Multumesc pentru sfaturi tuturor. Desi nu prea am mult timp liber la dispozitie ( servici, casa, socrii batrani, copil destul de mic – 4ani)promit ca o sa incerc sa alerg in fiecare seara incepand de luni .
@Mihaela, ce-ar fi sa incepi de azi?
Exact, Miha, de azi. E cel mai bine. Iesi putin la miscare, incearca sa alergi vreo 100 de metri, vezi cum te simti, mai mergi putin, mai alergi ceva etc. Incet-incet cresti intensitatea si te bucuri de aer curat si miscare. Sa ne tii la curent 😉
eu n`am probeme cu greutatea dar o perioada am pozat tot ce mancam. asa n`am mai ciugulit o serie de prostii (alune, covrigei) si am slabit 2 kile in 10 zile, doar eliminand ce mancam intre mesele principale.
Putin te-ai contrazis in articol… bananele sunt bune, pentru fete… ma rog: banana, de la un singur barbat, daca-s de la mai multi in aceeasi zi s-ar putea sa apara cresteri in “greutate” in jurul ochilor chiar cu posibile variatiuni violacee de culoare
concluzie: banana, sex e reteta perfecta de slabit la femei si barbatii nu vor comenta nimic!