demoHamlet. Concert Subcarpați (descriere subiectivă)

O seară de duminică, iarna, cu grătare și selfie-uri la luminițele din centrul Timișoarei. O mare nefirească de tineri stă în fața intrarii Teatrului Național din Timișoara.Nu se dă nimic gratis, e concert Subcarpați. Și, înainte de asta, puțin „demo” din viitoarea montare Hamlet a TNTm, cu muzică de la Subcarpați și Bean în rol de fantomă a regelui decedat. Da` cui îi pasă de Hamlet, „hai să dăm cu arcu`!”.

„Nu vă supărați, pe unde se intră în sală?”, aud în spatele meu o tânără care se oprise lângă un domn ce părea obișnuit cu locul. Între timp, în holul teatrului, Bean se rotea în cercuri, într-un văl de fum, acompaniat de muzica Subcarpați cu versuri din Hamletul simțit de ei, urmărit atent de actorii din spectacol, personaje captive în cuști grele din fier forjat.

03_resize

Spectacolul începe după ce toată mulțimea aia fremătândă de copii nerabdatori își va fi ocupat, în sfârșit, locurile. Deja mă gândeam ce idee proastă a fost să combini Hamlet cu Subcarpați si cât de repede se vor auzi primele huiduieli de nerăbdare. Hamlet era deja pe scenă, plimbându-se, căutând, scrutând audiența cu agitație. O agitație dată, desigur, de rol, dar nu mai puțin dătătoare de angoasă palpabilă. Eram mai mult decât curioasă ce voi vedea și, mai ales, cum va primi sala toată povestea asta. Hamlet nu e deloc o piesă ușoară, iar dacă mai ai parte și de-o montare criptică, aia e, e dusă.

13_resize

Ei bine, viitorul Hamlet de la Timișoara e exact pentru tinerii care vor să încerce și teatru, pe lângă altele activități pe care le au (am trecut de prea mult timp de vârsta aia, așa că n-am habar care-s aceste alte activități). E un Hamlet la care se râde și se lăcrimează, un spectacol cu replici simple („Hamlet, ești ok? Da, da, sunt ok!”), cu actori tineri care au înțeles exact cum trebuie să se poarte ca să-i țină atenți pe tinerii care veniseră, de fapt, să vadă Subcarpați. Bonus, realizatorii spectacolului l-au pus pe Bean să joace rolul fantomei, iar dialogul dintre Hamlet și tatăl lui (fantoma) se duce pe muzică. O încântare.

10_resize

12_resize

20_resize

Demo e demo, așa că după 35 de minute se ridică și cea de-a doua cortină, de unde ni se descoperă Subcarpații cu toată energia lor. Cu tot cu chitară electrică, tobe, o vioară electrică și acordeon, sunt acolo, pe scenă, oferindu-ne o bucurie de muzică. N-aveți idee ce sentiment ciudat te poate învălui cand îți dansează picioarele de sub scaun, exact ca-n desene animate, dar îți aduci aminte că trebuie să te stăpânești, că doar ești într-un teatru. Asta până la un moment dat, când nimeni nu mai poate sta pe scune, și ne ridicăm, cu toții, aproape într-o explozie, la un semn al lui Bean. Oamenii sunt încă frumoși, da, simt asta cu fiecare notă.

26_resize

40_resize

45_resize

demoHamlet. Concert Subcarpați a fost o bucurie. Ada Lupu Hausvater, regizoarea acestui spectacol și director TNTm, a făcut ceva ce doresc fiecărui teatru din România: a înnoit un text vechi de când lumea și l-a montat într-un fel în care să poată fi înțeles și de cei tineri. Pentru cei care doresc un Hamlet clasic vor exista întotdeauna puneri în scenă la fel de clasice, așa că nu e niciun pericol. Oricum, doamna directoare nu e la prima încercare de acest fel, Teatrul Național Timișoara având, deopotrivă, montări din cele mai clasice, dar și din cele mai futuriste.

51_resize

Cu Subcarpații în sala TNTm e posibil să nu ne mai întâlnim curând, dar dau de știre când se joacă Hamlet, că mi s-a făcut poftă să-l văd pe tot.

Foto: Adrian Pîclișan


2 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *