New Post. 2013

Mi-am folosit mult aceste zile libere sa ma gandesc la ceea ce am de facut anul asta. Sa-mi dau seama cum ar trebui sa abordez anumite contracte, care sunt lucrurile la care trebuie sa renunt. Da, e nevoie sa renunt la unele lucruri, pentru ca altfel ma voi stinge, incet. Sa regasesc scrisul pe blog nu ca pe o obligatie, ci ca pe acel lucru pe care abia asteptam sa il fac in fiecare zi.

Anul care a trecut a fost un haos. La propriu. Am facut prea multe, in timp mult prea scurt, am tras ca un magar la o caruta prea plina. De un lucru am fost constienta, totusi: nu e bine sa accepti orice contract, doar pentru banii pe care ti i-ar putea aduce. Am refuzat campanii, multe, unele chiar frumoase, din cauza ca nu ma identificam deloc cu produsul. Iar asta e o tendinta pe care cu siguranta o s-o urmez si anul asta.

Mi-am regasit prietenii si asta e realizarea sfarsitului de an. La prima intalnire cu toata lumea, inainte de Craciun, mi-am auzit cea mai mare avalansa de mistouri, incepand de la “de unde ai luat cearcanele alea, au fost la oferta?” la “auzi, tu mai stai in Timisoara?” si terminand cu “pot sa te ating? nu de alta, dar incep sa cred ca nu mai esti reala, atat esti de scumpa la vedere”. Totusi, in zilele petrecute acasa, am facut tot posibilul sa le arat ca sunt tot aici, tot alaturi de ei, ca-i iubesc si ma bucur de fiecare secunda pe care o petrecem impreuna.

Planurile mele pe 2013 sunt mari si multe. Daca toate merg bine, plimbarile mele nu o sa mai fie chiar in toata tara, ci doar intr-un loc din tara asta, unde voi face lucruri multe si frumoase, pe care mi le-am dorit de mult. O sa fac naveta, cu alte cuvinte, dar voi fi fericita cu asta.

Impreuna cu Cristina, vrem sa crestem PRbeta si, mai mult decat atat, vrem sa ne concentram pe tot ceea ce inseamna educare in PR si comunicare, fie ca e vorba de studenti, freelanceri sau companii. O sa fie alte lucruri frumoase, la care o sa-mi fie tare drag sa lucrez.

2012 a fost un an in care am crescut mult. Profesional si personal. Am invatat multe lucruri, am facut pace cu trecutul intr-un fel mai dur decat am crezut ca e posibil. Mi-au fost alaturi niste oameni pe care n-as fi crezut vreodata ca o sa-i am alaturi si asta a fost mai mult decat linistitor.

Ce-mi doresc de la 2013? Mai multa organizare, poate. Mai mult timp pentru mine, desi cred cu tarie ca munca mea inseamna timp pentru mine. Insa sa nu ma mai arunc atat de tare in valtoarea muncii si sa reusesc sa imi tin aproape oamenii dragi.

La multi ani, an nou frumos si bun sa aveti!


5 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *