Sa ne bucuram in 3 pasi simpli
“Pozitia copilului“, in regia lui Calin Peter Netzer, a primit aseara Ursul de Aur de la juriul festivalului de film de la Berlin. O uriasa performanta, acel festival e unul de prestigiu, iar filmul a concurat cu alte productii cinematografice puternice, pentru ca nu ajungi in aceasta competitie daca ai un film prost.
Sigur, in loc sa ne bucuram de performanta lui Calin Peter Netzer si a echipei lui, principala grija a romanului internaut este sa spuna “ba, da’ ce-i asa mare lucru, oricum nimeni n-a vazut filmul.” Ceea ce romanul aruncator de noroi nu pricepe, e ca nu se asteapta de la el un review complet al filmului, ci, poate, daca nu e in stare sa zica o vorba de felicitare echipei care a castigat premiul, macar sa taca.
Sau daca nu tace, macar sa tina cont de aceste trei puncte de pe o lista care ar putea fi completata pe parcurs.
1. Nu putem sa ne bucuram de performanta unui film pe care nu l-am vazut. Nimic mai gresit. Aceste festivaluri, de cele mai multe ori, accepta in competitii filme in premiera. Daca nu se poate premiera mondiala, macar premiera in tara in care e organizat festivalul. In orice caz, filmul trebuie sa fie atat de proaspat incat din rola filmului sa mai iasa putin abur. Asta e regula pe la festivaluri, iar cei care mai viziteaza asa ceva din cand in cand stiu la ce sa se astepte. E absurd sa ceri o proiectie pentru presa (!!!) in conditiile in care toate comunicarile catre presa au fost formulate cam in felul urmator: “Pozitia copilului are premiera mondiala pe 11 februarie, in cadrul festivalului de film de la Berlin.”
2. Avem spitale/scoli/whatever care au nevoie de fonduri, la ce sa ne pese noua de un film? Cu variatia “Marii regizori ai lu’ savarina din noul val, care de vreo zece ani tot nou e, fac filme plicticoase, tampite sau caznite, exclusiv pentru bagari in seamă pe la festivaluri. Pe bani de la bovina de contribuabil roman”. (de aici) In primul rand, sa ne pese pentru ca prin educatie si cultura mai crestem emotional. In al doilea rand, filmele astea de se plimba pe la festivaluri sunt productii independente, cu bani veniti de la sponsori. CNC-ul (Consiliul National al Cinematografiei) da niste bani, cateodata, dar prea putini ca sa fie cu adevarat utili filmului. Deci nu, nu cu banii contribuabililor se fac filme. Se fac filme din pasiune pentru cinematografie, din dorinta de a creste profesional, asa cum directorii fac planuri pentru marirea productiei sau contabilii isi iau mai multi clienti. Sigur ca un film romanesc nu e o afacere, in tara asta nu stim sa mergem la filme in care nu joaca ultimul agent 007, asa ca macar niste premii (de la altii) sa luam, daca noi, aici, nu stim sa apreciem ceea ce altii aplauda.
3. Filmul romanesc e o pierdere de vreme. Pot sa fiu de acord cu asta, fiecare are dreptul la o opinie, formata in timp, dupa vizionarea mai multor filme romanesti din ultima perioada. Dar daca e o pierdere de vreme, de ce nu ne punem lacat la gura si sa incercam sa ne ocupam timpul cu ceva ce nu e pierdere de vreme? Nu cred ca realizatorii filmului doresc sa oblige pe cineva sa-si piarda timpul cu filmul lor.
Suntem tristi rau, fratilor. Nu mai avem puterea sa ne bucuram de ceva ce au realizat niste semeni de-ai nostri. Nu e vorba ca Romania a castigat ceva, nu se pune asa problema, nu ne dam patrioti cand nu e cazul. Dar niste romani au mers la nemti cu un film si au generat o serie de articole pozitive in presa straina de specialitate. E o performanta pentru ei si ma bucur de ea asa cum m-am bucurat si de medaliile gimnastelor la Olimpiada, de aurul de la tir sau scrima sau altele. Asa cum ma bucur de orice performanta sportiva, cinematografica, educativa care implica tara in care am ales sa traiesc.
Nu are nimeni nevoie de girul meu sau al altora in ceea ce priveste premiul castigat. Nu cere nimeni niciunui roman care va vedea filmul sa spuna “da, ma, au avut aia dreptate sa dea Ursul de Aur”. Dar se cere un minim de decenta atunci cand un film romanesc ajunge sa se bucure de o asemenea performanta.
Asa ca daca nu stii, romane, sa spui “felicitari”, mergi de fa altceva. Nu are nimeni nevoie de parerile tale.
In rest, ramane valabil ce scrie pe tricou:
Cine are nevoie de pareri negativiste?nimeni…
nu zic că n-ai dreptate cu privire la punctele 1. şi 3., da zic numa că 35-40% din bugetul filmului Poziţia copilului o venit de la CNC. or procentu ăsta nu mi se pare chiar inutil.
35-40% dintr-un buget oricum mult mai mic decat ar avea nevoie un film. Ma rog, 35-40% nu inseamna ca acest film e facut din banii contribuabililor. Si daca a luat banii astia, tot e putin, tot e nejustificata reactia poporului.
Eu m-am bucurat cand a castigat filmul.
Ciudati mai suntem. Cand se scrie ceva rau de noi pe afara, toata lumea se plange ca suntem nedreptatiti. Iar cand apare ceva pozitiv, toti se plang ca “uite pe ce ni se duc banii”! Pffff!
well… aș zice că reacțiile negative ar fi nejustificate chiar și dacă bugetul filmului ar fi fost 100% de la CNC. Nu poți spune despre un film că-i prost dacă nu l-ai văzut.
Pe de altă parte, trailerul filmului nu-mi dă speranțe prea mari că va fi cu mult diferit de ceea ce s-a făcut până acum.
Totuși, Răzvan Rădulescu a scris scenariul, la fel cum o făcut și pentru Felicia…, unul dintre cele mai bune filme românești de după 2000.
Așa că merită văzut.
Crina, si nici macar nu sunt banii nostri. Am tot spus ca o sa fac un interviu cu un producator de filme, sa explice ca pentru prosti cat e de greu sa faci un film in conditiile in care CNC-ul te ajuta putin spre deloc.
Nebu, am exemplul Usturoiului sub ochi
Să nu se-ngrijoreze prea tare contribuabilul român, cnc-ul dă banii ăia ÎMPRUMUT, nu e pomană.
@Alexa în general, banii acordaţi de CNC sunt nerambursabili.
@saramon banii dați de cnc sunt o finanțare rambursabilă în termen de 7 ani. Dacă nu plătești împrumutul în perioada asta, cnc devine proprietar pe drepturile de autor aferente filmului respectiv. Ceea ce, în unele cazuri, nu e în planul producătorului filmului.
amu, n-am verificat, dar e posibil să ai dreptate.
în cazul ăsta, rectific ce-am spus mai sus, excluzând termenii “în general”
dar sunt şi finanţări nerambursabile care răsplătesc succesul la public sau la festivaluri.
Saramon, cine anume mai finanteaza productiile de filme, in afara de CNC? La bani publici ma refer, ca banii veniti de la sponsori sunt exclusiv din meritul producatorilor.
@saramon singura sansa sa faci film in Romania e sa gasesti finantari private. N-are rost sa insistam cum “sponsorizeaza” cnc-ul, detaliaza mult mai bine Tudor Giurgiu pe contributors.
)un succes fantastic al unor tineri cineasti. Altii, genul analisti incruntati, vad conspiratia din spatele premiului. Ne-au dat ursul de aur, dar ne vor lua Dobrogea la schimb. Si meteoritul ala din Rusia prea stralucea cand a intrat in atmosfera. Tristi si penibili.
In principiu, treaba sta cam asa cu cinematografia romaneasca: filme cu succes urias de casa nu poti face. Uita-te la audientele blockbuster-elor americane, cu banii incasati in Romania nu si-ar plati nici catering-ul pe durata filmarii. Ai putea sa incerci sa faci film aici cu actori straini, nu-i asa? Si apoi sa te chinui sa gasesti cumparatori afara, cum e cazul filmului “A Farewell to Fools”, cu Depardieu si Keitel, care e de vanzare de aproape doi ani.
Adevarata afacere se face asa: te duci la cnc si incerci sa obtii o finantare care sa acopere costurile filmului si un profit. Profit a carui maximizare depinde de tine. Ai luat 200 000 euro de la cnc? Atunci faci filmul cu maxim 100 000, ca ai echipamente, recuzita, o mana de angajati operatori, monteuza, samd. Doar esti casa de productie veche si-ti freci coatele cu domnu’ Eugen dintotdeauna. Faci filmul in 3 luni maxim, filmezi in interioare facute la tine in sediu si pe afara pe undeva pe la tara, sa nu cheltui bani aiurea, gasesti o duzina de actori cu foame de film si pretentii reduse, filmezi si montezi de cacat, il lansezi in doru lelii la o casa de cultura de prin tara, macar aia se bucura ca se mai intampla ceva la caminul cultural. Apoi il arunci in sertar. N-are decat sa-l ia cnc-ul peste 7 ani, poate il promoveaza aia si vede toata lumea ce ditai artistul esti tu, nu ca astia tineri care nu fac decat sa denigreze imaginea Romaniei in lume.
Sa recapitulam: filmul romanesc este si va ramane in cacat din cauza cnc-ului, un organism anacronic, venit dintr-o alta epoca, condus de un ceausescu. Revin, cititi-l pe Giurgiu pe contributors, explica mult mai bine ce si cum.
Cat despre scriitura de pe bloguri, avem trei soiuri. Unii care, fara sa aiba pretentia de experti, saluta decent (sau zgomotos
Ultimii nici nu merita mentionati. Cacanarii care descarca sute de filme de pe net si comenteaza doct filmul romanesc nu sunt bagati in seama decat de alti ratati, la fel ca ei.
@alexa hai c-ai sintetizat bine cum stă treaba-n cinemaul românesc. :))
citisem parcă anu trecut o scrisoare deschisă către ministru culturii, scrisă de Mungiu, cu observaţiile sale după ce a acceptat să facă parte din comisia responsabilă cu selectarea filmelor pentru concursul organizat de CNC şi mi-a fost clar cum stă treaba. nu că m-ar fi surprins.
azi la vizionarea de presă a lui Rocker, discuţia de după o fost chiar interesantă. cu Anca Puiu explicând cât de complicat a fost să găsească finanţare (în condiţiile în care s-a aflat într-o poziţie destul de bună faţă de alţii, având Megatron şi Morgen în palmares) şi de ce să filmezi în afara Bucureştiului te scuteşte de zeci de mii de euro. cică în NY îi gratis să filmezi, în Bucureşti tre să plăteşti.
@nebuloasa finanţările nerambursabile de care spuneam sunt oferite tot de către CNC, în plus faţă de creditele directe de care spunea alexa.
însă mai sunt şi programe europene@ ca Eurimages.
în rest, prin SUA sunt acu la modă platformele astea de crowdfunding, ca kickstarter sau indiegogo, numa că am aşa o senzaţie că proiectele româneşti – dacă se păstrează pe aceeaşi linie ca şi până acum – nu prea au şanse pe astfel de platforme.