Vineri dimineata era ploaie cand am plecat spre birou si ma gandeam cu groaza oare ce vom face noi tot weekendul, daca ploua in halul ala. Intre timp, ploaia s-a oprit, ne-a revenit zambetul pe buze si am purces spre Arsenal Park: Ovi, Veve, Raul, eu si Alin,bucatarul garnizoanei, recuperat la timp pentru a ne salva weekendul.

Cand am ajuns, Sebi, Denisa, Cetin, Roxana si al ei sot, Alex (va pup, tu!), infigeau cu maiestrie niste sageti intr-o tabla de darts. Pupaturi, alea, ne-am cazat rapid si am fugit la focul de tabara, de la care se simteau deja niste mirosuri imbietoare.Am incercat putina tuica fiarta inainte de masa, insa dupa aceea, impreuna cu Veve, am acaparat carafa de visinata de la tuszi din Covasna si ne-am pus pe baut. Si de aici s-au intamplat niste chestii pe care nu le pot intocmai povesti; atat pot sa spun: am dat de doua ori ture cu buggy-urile prin noroi, prin padure, ne-am impotmolit, am stat o jumatate de ora sa scoatem masinutza din noroaie (si din rapa, evident). Dupa ce ne-am facut de cap, ne-am tras la caldura, in restaurant si am continuat sa bem. Mult. Evident, avem o scuza: a trebuit sa facem ceva in asteptarea lui Piticu si a Innocentei, care au ajuns undeva in jurul orei 2. Noi fiind cu alcoolul sub nas aproximativ de la ora 7 seara, n-am rezistat pana au venit ei, dar au fost buni de pretext

Ziua doi, pentru mine, a fost foarte relaxanta. In general, am dormit si am mancat, cu usoare pauze de tras cu arcul si plimbat cu buggy-ul pe la fostele depozite de armament, pentru ca a fost o zi cu soare mult si a fost o placere sa te plimbi prin padure. Seara, din nou, foc de tabara si gratare, povesti si relaxare.

A fost minunat, din nou. Tura asta am ras cum n-am mai ras de mult, pentru ca Veve a fost in forma, a scos una din el vineri seara de m-am prabusit de ras. Si nu v-o pot reda, pentru ca ar fi trebuit ascultata in context. Atat stiu: pentru mine, micii nu vor mai fi la fel :)) De ce a fost altfel? Pentru ca, pana acum, abusesem parte doar de vreme frumoasa si acum am descoperit Arsenal Park pe frig sau ploaie. Tot nu te poti plictisi. Parol.

PS: stiu ca sunt unii care se ingrijoreaza din cauza intrebarii: cum am ajuns eu, din nou, la Arsenal Park? Acolo se poate ajunge si daca platesti si, fiind un weekend in care erau prezenti oameni din blogosfera care, intamplator, imi sunt prieteni, am decis sa merg, pur si simplu.

PS2: la Veve puteti vedea cum ne-am dat noi pe tiroliana.

Prima tura de Arsenal Park am facut-o acum doua luni si atunci ramasesem extrem de impresionata de ceea ce putea oferi locul ala. Si m-am intors, vineri, insotita de Ovi si Corina, trepidand de emotie pentru ca ne astepta un weekend plin de surprize.

Sebi si Denisa “se incalzeau” la o bere cand am ajuns noi. Dupa pupaturile de rigoare, Visu’ a fugit in camera si mi-a adus un cadou: o pusca meseriabila, pentru puscaturi de airsoft. A montat-o si mi-a inmanat-o pentru puscaturile de rigoare. more…

…acasa, de la Arsenal Park. Daca prima oara a fost bestial, pentru weekendul asta nu am cuvinte, atat de misto m-am distrat.

Am facut poze cu aparatele altora (as usual) si, de indata ce mai recuperez din ele, fac un foto-post.

Parol.

Ovi, Corina, Sebi, Denisa, Andrei, Groparu, Cassini, Laura, Siropel, Lilisor, va pup, tu!

De maine seara intru si eu in vacanta, pentru ca am nevoie de relaxare (un cuvant caruia trebuie sa-i dau o definitie, ca mi-a aruncat Dani o leapsa): o sa mananc, o sa dorm, o sa-mi revad prieteni dragi, o sa cunosc oameni noi…asta inseamna relaxare pentru mine. Ma voi plimba prin Sibiu, voi face poze (pe care sper sa le pot pune aici, la un moment dat), in concluzie, voi face un maaare nimic.

Craciun fericit!

PS: cuvantul urmator pentru joculetul blogosferic este remiza, si trimit leapsa repede-repede spre Richie si Dojo

PS2: cine are chef de un ceai cald intr-unul din baruletele cochete din Piata Mica a Sibiului, sa dea un mail