De ce ma enervez io ca proasta

Evident, pentru ca-s proasta. Sunt inconjurata de oameni care se plang intr-una, dar care nici nu fac nimic ca sa iasa din mizeriile in care au ajuns fara voia lor. Am mai vorbit despre asta, eu nu voi intelege niciodata de ce unii aleg sa se vaite, in loc sa puna mana sa faca ceva. Si daca acel ceva nu iese, sa se opreasca si sa faca altceva. Si tot asa, pana fac din lapte unt (adica sa dea din coate cat de repede se poate).

Io am zis de multe ori ca inclinarea mea spre oameni si spre nevoile lor o sa ma faca sa ma satur rau de tot intr-o buna zi si sa fiu extrem de insensibila. Ceea ce s-a si intamplat. Cand mai prind pe cate unul de asta care incepe sa se planga cum ca “viata e greu”, intru in “hibernate mode” si ascult fara sa ascult de fapt. In mintea mea se perinda chestii de genul “da’ nu mai gata odata?”, “oare daca-i dau acum una peste ochi, se opreste?” si tot asa.

Ma mai enervez si cand deschid televizorul, drept ii, destul de rar. Saptamana trecuta (sau acum vreo doua saptamani) am ajuns acasa, am deschis teve-ul si ce vad io la, atentie, “Happy Hour”: pe ucigasul Mihaelei Runceanu. Happy Hour? V-ati tampit? La cateva zile dupa aia, din nou teve, aceeasi emisiune: Lavinia Milosivici vorbeste despre fetita ei moarta. Tragic. Dupa ea urmeaza Moculescu, care vrbeste despre baiatul lui care a murit in accident de masina. WTF? Repet: Happy Hour? Am inchis televizorul si mi-am deschis pe laptop un episod dintr-un serial despre fantome, daca tot ii la moda.

Ma simt de multe ori de parca as juca in alt film fata de cei care ma inconjoara. Se intampla lucruri care sunt peste puterea mea de intelegere si ma gandesc ca nu vreau decat sa duc o viata normala, linistita, fara sa ma futa bata la cap toti nebunii care nu stiu incotro s-o apuce. Pentru ca poate si io am probleme, pentru ca poate si eu mi-as dori sa ma duc sa ma plang intr-o parte si-n alta, dar mie nu-mi iese niciodata cand incerc sa vorbesc despre ce ma doare. Si ma enervez ca o vita inainte de taiere ca io nu mai am cu cine glumi pe lumea asta, nu mai am cu cine sa rad, toti is gravi de zici ca le-o murit pe mare cel putin trei sfert din oamenii pe care ii cunosc.

Si, vorba ardeleanului invadat de extraterestri, dupa ce aia or carat in farfuria lor zburatoare tot ce-o strans omul intr-o viata: “No, ui, ma. No, sa nu-i baji in pizda muma-sa?”


10 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *