Cateva, de dimineata

Azi nu ma mai enerveaza nimic. Sunt o leguma, ca de-o vreme incoace nu mai (prea) mananc. N-am idee de ce. Insa am observat ca, de cand nu mai am aceasta activitate necesara, dar plictisitoare, sunt si mai zapacita decat in mod normal.

De dimineata, evident, eram chinuita de somn. Ca nici sa dorm nu prea mai pot. Cand m-am imbracat, mi-am luat jumatate din haine pe dos. Am mai pierdut vreo 10 minute sa-mi dau seama de ce nu stau cum trebe. Am realizat ce se intampla abia cand incercam sa ma inchei la pantaloni si nu gaseam fermoarul. Nici n-aveam cum, ii luasem invers…

M-am urcat in masina si asteptam sa se dezabureasca geamurile. Insa minutele treceau si geamurile erau la fel. Lucru normal, de altfel, daca nici nu dadusem drumul la dezaburire. In trafic, am fost, ca niciodata, extrem de calma. Aveam o doamna in fata mea, cu un Citroen micut, dragut. Am mers in spatele ei pret de cateva semafoare. I-a murit motorul la fiecare pornire de la semafor. Era simpatica, draga de ea, cum se tot uita in oglinda retrovizoare, sa vada cine o injura. Dar eram doar eu, calma si plutind in lumea mea.

La birou, mi-am facut cafeaua si asteptam sa se aprinda laptop-ul. Poate de la Dumnezeu sa se aprinda, ca eu nu apasasem butonul de “on”. Tot atingeam touchpad-ul, ca nush de ce aveam impresia ca monitorul intrase deja in “screen saver mode”. Mi-am deschis fisierele si m-am apucat de treaba. pana acum, n-am mai facut nici o chestie ciudata, dar e foarte devreme inca.

Si am dor de duca.


8 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *