Doua poze
Dintr-un sat, cu raul Bega, foarte aproape de origini (adica de izvoare).
Nu-s niste capodopere fotografice, din contra, sunt facute cu telefonul. Dar arata exact locul incare am fost ieri: un sat autentic, romanesc, greu incercat de-a lungul vremii, cu legende talharesti si saracie lucie in timpul comunismului. Cu oameni din ce in ce mai putini, dar fericiti si zambitori, muncitori si bucurosi de oaspeti.
7 Comments
Genul asta de sate ar trebui promovate pentru turistii de afara. Sunt ca ar da bani multi ca sa traiasca cat mai rudimentar pentru ca ei sunt satui de noutatile tehnologice.
Din poze pare Luncanii de Jos 😀 sau nu e voie sa spunem numele satului?
@Valentin, apare in numele pozelor 😛
Superba zona. Trebuie sa ajungem si noi pe acolo
Radu, da, asa cred si eu. N-am avut semnal la telefon toata ziua. si o fost biiiiine 😀
Valentin, asa cum a zis si Crina, scrie numele satului pe poze
Crina, sa mergeti, sa mergeti!
Iubesc atat Luncanii de Sus cat si cei de Jos…acolo imi petreceam vacantele cu ai mei, superbe poze pentru ca mi-au amintit de momentele acelea
Am citit ce ai scris si nu am trecut cu mausul peste imagini.
Ce frumos! Ador satele astea.